ARGUMENTE Procesul de regionalizare-descentralizare a intrat în linie dreaptă, dezbaterile la nivel naţional apropiindu-se de final. Concluziile nu pot fi încă trase, după cum spunea chiar vicepremierul Liviu Dragnea, sunt de făcut încă multe analize până când poate fi prezentată noua hartă administrativă a României. De ce avem nevoie de regionalizare? Pentru că România trebuie să se echilibreze în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Chiar dacă, în ultimii ani, România a cunoscut o dezvoltare la nivel naţional, decalajele dintre zonele prospere şi cele sărace au rămas la fel sau chiar s-au accentuat. Este doar unul dintre multele argumente în favoarea procesului de regionalizare, care nu poate fi complet fără o descentralizare în adevăratul sens al cuvântului. Aşa cum era şi normal, există şi cârcotaşii de serviciu, care nu sunt de acord cu regionalizarea doar pentru că nu au făcut-o ei. Cei care spun „nu“ regionalizării invocă o creştere a birocraţiei, instabilitatea legislativă sau costul ridicat al reformei. Nu acelaşi lucru spuneau aceşti „gică-contra” şi în 2009, când au forţat regionalizarea din pură speculă politică.

ADEVĂRURI DESPRE REGIONALIZARE Nu toţi românii se lasă influenţaţi de dezinformările lansate pe piaţă. Ei trebuie să ştie că regionalizarea va însemna reducerea birocraţiei şi a aparatului administrativ. Cum? Având în vedere că regionalizarea şi descentralizarea vor fi făcute la pachet, la nivel de ministere se vor reduce drastic competenţele, ceea ce implică, bineînţeles, o diminuare a numărului de angajaţi. Câţi români ştiu că, în prezent, angajaţii din administraţia locală reprezintă doar 35% din numărul total al funcţionarilor publici? Câţi ştiu că aparatele administrative centrale au organigramele încărcate, fără ca nimeni să poată lua vreo măsură? Regionalizarea şi descentralizarea vor face acest lucru. Şi, cum deconcentratele vor trece la nivelul consiliilor judeţene, românii nu vor mai fi obligaţi să suporte aerele directoraşilor numiţi politic pe respectivele funcţii. Odată trecute deconcentratele la nivelul CJ-urilor, de aici este foarte simplu să transferi competenţele la nivelul cel mai apropiat de cetăţean, adică spre oraşe, comune şi sate. Ajungem astfel la ceea ce până acum nu a existat decât pe hârtie: „ghişeul unic”. Cât de bine ar fi ca, din 2014, locuitorii judeţului Constanţa să meargă doar la sediul primăriei pentru a-şi rezolva problemele! „În urma finalizării procesului de regionalizare-descentralizare, sistemul va lucra pentru cetăţean şi va transmite solicitările acestuia către instituţiile competente. Instituţiile centrale nu vor mai interveni în chestiunile de interes local. Mai mult decât atât, în exerciţiul financiar 2014-2020 vom avea fondurile necesare pentru informatizarea tuturor primăriilor din ţară, lucru care va eficientiza şi va reduce semnificativ costurile administrative”, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea. Sunt doar câteva din argumentele favorabile procesului de regionalizare-descentralizare, care la final va oferi cetăţeanului un acces mult mai facil la serviciile publice.