Studenţii Universităţii „Andrei Şaguna” au participat, în acest sfîrşit de săptămînă, la festivitatea care a marcat deschiderea anului universitar la instituţia de învăţămînt superior constănţeană. „De fiecare dată, deschiderea festivă a anului universitar este un moment deosebit”, le-a declarat celor aproximativ o mie de studenţi prezenţi la manifestare, rectorul Universităţii „Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. Aurel Papari. Potrivit reprezentanţilor instituţiei de învăţămînt superior, numărul studenţilor din anul I este de peste 1.500, în timp ce numărul total al studenţilor este de peste 4.000. „Din păcate, sînt şi studenţi care se înscriu la o facultate doar pentru a obţine o diplomă, care se gîndesc doar ce tertipuri pot folosi pentru a nu fi nevoiţi să înveţe. Aceia nu sînt studenţi, sînt rebuturi. O universitate este o fabrică de elite”, a declarat, la rîndul său, rectorul de onoare al universităţii, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici.

Acad. Keith Hitchins - Doctor Honoris Causa

În cadrul manifestării de deschidere a anului universitar 2009-2010, studenţii şagunişti l-au avut în mijlocul lor pe acad. Keith Hitchins, personalitate marcantă în mediul ştiinţific şi cultural din SUA şi nu numai. Cu această ocazie, distinsului oaspete i-a fost înmînat titlul de Honoris Cauza, de către Senatul Universităţii „Andrei Şaguna”. Acad. Keith Hitchins este licenţiat al prestigioasei Universităţi Harvard, la care a obţinut şi un doctorat în ştiinţă în 1964. Profesor de istorie, din 1969, la Universitatea Illinois (Urbana-Champaign), Keith Hitchins s-a specializat în studiul Europei de Sud-Est (în special România şi Ungaria) şi Asiei Centrale, prin studii la Universitatea din Paris (1957 - 1958), Universitatea din Bucureşti (1960 - 1961) şi Universitatea din Cluj (1961 - 1962). Datorită ariei ştiinţifice vaste de cercetare, profesorul Keith Hitchins şi-a însuşit 18 limbi, printre care se numără şi limba română. În ceea ce priveşte opera sa, autorul a abordat o diversitate tematică remarcabilă, în a cărei arie se înscriu preocupări legate de: inscripţiile medievale în România, problema identităţii în Transilvania, problema iobăgiei în Transilvania secolului al XVI-lea, problema colonizării rurale în Moldova şi Ţara Românească în secolele XV-XVIII, istoria Moldovei între secolele XVII - XVIII, o istorie a Podgoriei Odobeştilor din cele mai vechi timpuri pînă la 1918, o istorie a salinelor Moldovei în epoca modernă, dinastia Hohenzollern - Sigmaringen în România, problema ortodoxismului şi a religiei în spaţiul românesc.