Săptămâna trecută, arheologii italieni şi francezi anunţau o nouă descoperire: rămăşiţele osoase a patru indivizi, dintre care o adolescentă, au fost găsite în interiorul unui fost atelier construit în vecinătatea porţii Ercolano, care făcea legătura cu drumul Pompeii - Herculaneum. În anul 79 d.Hr., erupţia violentă a vulcanului Vezuviu face ca întreg oraşul Pompeii şi zonele din împrejurimi să fie îngropate sub straturi groase de cenuşă. Încă de la primele descoperiri ale ruinelor aşezării, în secolul al XVIII-lea, arheologii au fost uimiţi să afle că totul fusese conservat în timp, inclusiv cadavrele locuitorilor care au fost martori la dezastru, potrivit Descoperă.

O echipă de arheologi din cadrul L'Ecole Française de Rome, Centre Jean Bérard şi Centre National de Recherche Scientefique a început, luna trecută, săpăturile în zona sitului din apropierea Porta Ercolano şi a descoperit, până acum, scheletele a patru tineri, despre care cercetătorii spun că s-ar fi ascuns în respectiva clădire, în momentul erupţiei vulcanului Vezuviu. În apropierea rămăşiţelor osoase au fost găsite trei monede de aur datate în perioada 74 - 78 d.Hr. şi un pandantiv din aur, în formă de floare. Deocamdată, specialiştii nu ştiu ce activităţi se desfăşurau în atelierul respectiv, însă, datorită faptului că a fost descoperit un cuptor pentru topirea bronzului, s-a presupus că în acel loc se fabricau obiecte din respectivul metal. Deşi acestea nu sunt primele rămăşiţe umane descoperite la Pompeii, osemintele sunt foarte importante, deoarece foarte puţine schelete găsite până acum au fost asociate cu locul în care au fost reperate iniţial. Astfel, dat fiind faptul că cei patru tineri nu au încercat să fugă din oraş, ci s-au ascuns în interiorul lui, arheologii speră să afle informaţii despre modul în care aceştia au trăit, dar şi despre cum şi-au petrecut ultimele zile din viaţă. De asemenea, fragmentele osoase descoperite sunt importante, fiindcă, spre deosebire de cele găsite până acum, acestea au fost descoperite în dezordine. Arheologii presupun că modul în care au găsit rămăşiţele indică faptul că trupurile celor decedaţi au fost date la o parte în timpul unor furturi, la scurt timp după erupţia produsă în anul 79 d.Hr. Într-o altă zonă a atelierului, arheologii au descoperit o piatră tombală datată în secolul al IV-lea î.Hr. La un nivel inferior, specialiştii au scos la lumină mormântul unui bărbat adult, în care se aflau scheletul defunctului şi şase vase funerare aşezate în zona braţelor şi a picioarelor.

În momentul în care vulcanul Vezuviu a erupt, în data de 24 august 79 d.Hr., în Pompeii existau circa 10.000 - 20.000 de locuitori. Toţi şi-au pierdut viaţa în erupția care a făcut ca întregul oraş să fie îngropat sub un strat de cenuşă ce a măsurat, în unele locuri, chiar şi șapte metri. Ruinele aşezării au fost descoperite pentru prima dată în anul 1594, însă cercetarea lor a început de-abia în 1748, în timpul regelui francez Carol al VII-lea.