Crearea primei punţi de legătură între universul cuantic (microcosmos) şi cel vizibil, o reuşită a fizicienilor americani, a fost desemnată descoperirea ştiinţifică a anului 2010. Această descoperire a fost prezentată în premieră în luna martie, într-un articol publicat în revista “Nature”. Cercetătorii americani au demonstrat pentru prima oară că efectele mecanicii cuantice se pot aplica şi în cazul unor obiecte vizibile. Spre deosebire de universul vizibil, universul cuantic, ce conţine atomi şi particule, este guvernat de reguli imprevizibile. Astfel, potrivit legilor formulate de Isac Newton, în universul vizibil, un măr va cădea întotdeauna pe sol din arborele care l-a produs.

Fizicienii Andrew Cleland şi John Martinis de la Universitatea California au relevat faptul că universul vizibil se poate afla şi el sub influenţa mecanicii cuantice, deschizând astfel calea către punerea la punct a unor aplicaţii revoluţionare. Savanţii americani au reuşit să obţină un efect cuantic ce s-a manifestat într-o bucată de metal, suficient de mare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber, alcătuită dintr-un strat de nitrat de aluminiu aplicat între două straturi de aluminiu pur. În timpul acestui experiment, cercetătorii americani au reuşit, cu ajutorul unui microcircuit electric supraconductor, ce nu oferă nicio rezistenţă la temperaturi foarte joase, să creeze o instalaţie care are capacitatea de a oscila şi de a nu oscila în acelaşi timp, acest fenomen fiind o stare suprapusă a universului cuantic în universul vizibil. Această primă maşină cuantică cu o lungime de 30 de microni (un micron este a mia parte dintr-un milimetru) este formată din materiale semiconductoare ce permit obţinerea unor stări suprapuse - comune în universul cuantic - fără recurge la temperaturi extrem de joase, imposibil de obţinut în practică. Aceste stări suprapuse sunt în aparenţă stări contradictorii, care se produc în mod simultan. În universul cuantic axa de rotaţie a unei molecule poate fi orientată în două direcţii diferite în acelaşi timp.

Printre celelalte descoperiri ştiinţifice majore ale anului 2010, editorii revistei “Science” au menţionat crearea primei celule vii echipate cu un genom sintetic şi secvenţierea completă a genomului Omului de Neanderthal, dispărut în urmă cu 30.000 de ani. Revista americană a menţionat şi testele medicale care au relevat o reducere cu 44% a riscului de infectare cu HIV prin administrarea de antiretrovirale bărbaţilor homosexuali seronegativi şi cu 39% a riscului de infectare cu HIV în cazul femeilor care folosesc un anumit gel vaginal. Revista menţionează şi reprogramarea celulelor tegumentare în celule suşă pluripotente, multiplicarea dovezilor care atestă prezenţa apei în trecutul planetei Marte şi creşterea spectaculoasă a numărului planetelor descoperite în alte sisteme solare decât al nostru.