Analizele care le-au permis cercetătorilor să concluzioneze că un schelet descoperit în anii \'90 în Etiopia aparţine celui mai străvechi strămoş comun al omului şi al maimuţelor reprezintă descoperirea ştiinţifică a anului 2009, a anunţat revista „Science”, în palmaresul ei anual. Vechi de aproximativ 4,4 milioane de ani, comparativ cu Lucy, cel mai vechi schelet de hominid cunoscut până atunci, care are o vârstă de 3,2 milioane de ani, fosilele acestei femele, ce a fost botezată Ardi, au fost descoperite între anii 1992 şi 1994. Paleoantropologii americani au aşteptat 15 ani pentru a anunţa această descoperire, dorind ca teoria lor să fie mai întâi confirmată şi de laboratoarele din străinătate. „Cercetările efectuate asupra acestei specii de hominid, care a fost denumită Ardipithecus Ramidus, schimbă maniera noastră de a privi începuturile evoluţiei umane şi reprezintă încununarea a 15 ani de colaborări intense”, a declarat Bruce Albert, redactorul-şef al revistei „Science”.

Oamenii de ştiinţă au infirmat ipoteza potrivit căreia strămoşul comun al omului şi al cimpanzeului era un om-maimuţă, care ar fi trăit cu patru milioane de ani înaintea erei noastre, după ce au observat că Ardipithecus Ramidus avea câteva trăsături care lipseau din morfologia maimuţelor africane. Acesta a fost punctul de constituire a concluziei surprinzătoare formulată de editorii revistei „Science”: maimuţele antropoide din Africa au evoluat probabil din ultimul strămoş comun pe care noi oamenii îl împărţim cu ele, făcând astfel inutile studiile pe cimpanzei şi pe gorile efectuate pentru a înţelege propria noastră evoluţie.

Printre descoperirile ştiinţifice incluse în Topul 10 al anului, revista americană a răsfăţat NASA, inclusă de trei ori în acest clasament. Pe locul al doilea s-a situat descoperirea cu ajutorul noului telescop spaţial Fermi a unui nou tip de pulsari, la o distanţă de 21.000 de ani-lumină de Terra. Un an-lumină corespunde distanţei parcurse de lumină, în vid, într-un an, însemnând 9.460 de miliarde de kilometri. Revista a salutat şi misiunea LCROSS a agenţiei spaţiale americane, care, bombardând intenţionat un crater amplasat la Polul Sud pe Lună, a identificat urme de vapori şi de gheaţă la suprafaţa satelitului natural al Terrei. Revista americană a felicitat NASA şi pentru repararea aproape perfectă a telescopului spaţial Hubble, a cărui durată de viaţă a fost prelungită şi care a primit la bordul său noi dispozitive ce îi permit să capteze imagini din univers de o claritate fără precedent. O altă descoperire ştiinţifică majoră a anului 2009 a fost sinteza rapamicinei, un medicament considerat „un adevărat elixir al tinereţii veşnice”. Cercetătorii americani au reuşit să prelungească viaţa şoarecilor cu ajutorul acestei molecule, considerat primul produs capabil să prelungească durata medie de viaţă a mamiferelor. Revista a făcut referire, totodată, la revenirea terapiei genice, graţie biologilor francezi, germani şi americani, care au descoperit o nouă metodă de tratare a unei maladii genetice mortale care afectează creierul. În acest scop, s-a combinat terapia genetică şi terapia celulară bazată pe celule suşă sangvine.

Printre subiectele fierbinţi de urmărit în 2010, revista „Science” recomandă metabolismul celulelor canceroase, secvenţierea exomului - o parte ce reprezintă 1% din genomul uman, care controlează funcţiile vitale ale organismului -, dar şi viitoarele misiuni spaţiale cu echipaje umane la bordul viitoarelor vehicule spaţiale.