Primele cercetări efectuate, în acest sfârşit de săptămână, în peştera cunoscută sub numele banditului Terente au scos la iveală un complex arheologic, precum şi o specie de fluture tipică peşterilor de mare adâncime, harta completă a peşterii din nordul Dobrogei urmând să fie întocmită până la finele anului. Directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM), Viorel Roşca, a declarat ieri, pentru Agerpres, că primele cercetări în Peştera lui Terente au fost efectuate în colaborare cu specialişti ai Rusenski Lom Nature Park, Bulgaria, după aproape 30 de ani în care nicio persoană nu a mai pătruns în acest loc. „Speologii bulgari au avut una dintre cele mai dificile misiuni şi au reuşit să pătrundă prin tuneluri care-mi păreau mai înguste decât trupurile lor. Am descoperit un complex arheologic cu un depozit de ceramică ce conţine, printre altele, amfore pentru apă şi ulei”, a afirmat directorul APNMM, Viorel Roşca. Din punct de vedere al biodiversităţii, potrivit sursei citate, în interiorul galeriilor peşterii s-au descoperit mai multe exemplare din specia liliacul mare cu nas potcoavă, specie rară de interes european, precum şi o specie de fluture caracteristică peşterilor cu adâncime de peste 30 de metri. „Sunt tuneluri verticale şi orizontale, iar structura geologică a peşterii este atipică pentru alte zone ale ţării, în zona nord-dobrogeană, aşa cum arată şi plantele de la suprafaţa peşterii, putându-se vorbi despre un fenomen de inversiune a straturilor geologice. Astfel, granitul este la suprafaţă, iar amestecul de sedimente calcaroase se găseşte în interior”, a menţionat directorul APNMM. Speologii bulgari au început deja să contureze harta peşterii şi, potrivit sursei, există posibilitatea ca lungimea reală a tunelurilor din Peştera lui Terente să fie mai mare decât cea estimată iniţial, respectiv cinci kilometri. „În Bulgaria, din punct de vedere geologic, la aproape 50 de kilometri de graniţa cu România, a fost descoperită o situaţie similară cu cea din Parcul Naţional, iar lungimea totală a meandrelor peşterii, estimată iniţial la 2 kilometri, a fost în realitate de 30 de kilometri”, a mai spus directorul Viorel Roşca. Potrivit acestuia, cercetările vor continua peste aproape două luni, săptămâna viitoare participanţii la expediţia din acest sfârşit de săptămână urmând să transmită APNMM rapoarte de cercetare. De asemenea, APNMM va informa săptămâna viitoare Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) din Tulcea cu privire la descoperirea complexului arheologic din Peştera lui Terente, iar pe baza rapoartelor primite din partea participanţilor la această expediţie de cercetare, va transmite un raport final Ministerului Mediului.

CE SPUNE LEGENDA Potrivit legendei, peştera din Parcul Naţional Munţii Măcinului este locul în care Terente, personaj controversat care a trăit la începutul secolului al XX-lea, se ascundea de poteră. De-a lungul timpului, multe persoane care au intrat în peşteră fie din curiozitate, fie în încercarea de a-l găsi pe banditul Terente şi-au pierdut viaţa, astfel că autorităţile comunei Cerna au astupat intrarea principală în peşteră. Peştera lui Terente are o lungime de aproape cinci kilometri, din care un kilometru paralel cu Dunărea, iar ieşirea din aceasta este fracţionată în trei locuri, unul din ele fiind cetatea Troesmis, din apropiere de satul Turcoaia. Troesmis, una dintre cetăţile principale ale geţilor, a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche menţiune a sa fiind în „Ponticele“ lui Ovidius. Cetatea a fost menţionată de Ptolemeu ca fiind un lagăr al legiunii a V-a Macedonica. În jurul anului 100 d.Hr. cetatea a fost centru militar roman, dezvoltându-se ca o aşezare civilă în care s-au stabilit meşteşugari şi negustori. Primele săpături în acest loc au fost făcute în anii 1864-1865, ruinele cetăţii, potrivit ICEM, nefiind cercetate pe întreaga lor suprafaţă.