Cercetările sistematice din acest an de la cetatea Histria au început din primele zile ale lunii iulie şi, potrivit conservatorului de pe şantier, George Stan, specialist al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), descoperirile se ţin lanţ. În cadrul campaniei de cercetare, o echipă compusă din specialişti ai MINAC şi de la muzeele din Cluj sau Bucureşti, alături de studenţi din ultimele două oraşe menţionate, realizează săpături intramuros (în incinta cetăţii). Colectivul de cercetare este condus de unul dintre cei mai mari arheologi contemporani, Alexandru Suceveanu, care se ocupă, în fiecare an, de siturile arheologice de la Histria.

De la începutul campaniei şi pînă în prezent, arheologii au scos la iveală trei morminte, dar şi un puţ sacru, lîngă fosta bazilică din secolul al VI-lea d.Hr., unde, probabil, se depuneau obiectele sparte care fuseseră utilizate în templu. Sînt mai multe nivele de locuire care se succed, lucru care face cercetarea să fie dificilă, mai ales că este vorba de două necropole din secolele IV-V şi VI-VII d.Hr.. În această secţiune, specialiştii au descoperit, în urmă cu aproape două săptămîni, trei morminte. Cercetările efectuate în ultimele zile au demonstrat că cele trei schelete sînt sarmato-alano-gotice. „Chiar lîngă casa lui Vasile Pârvan au fost descoperite mormintele, fără inventar. Unul dintre ele pare a fi cel al unui copil, pentru că este foarte mic. Estimăm că avea în jur de un şi jumătate cînd a murit”, a apreciat conservatorul George Stan.

Arheologii au deschis şantierul de la cetatea Histria în luna iulie şi vor continua cercetările pînă la sfîrşitul lui august. Deşi mai este destul timp, specialiştii se pot mîndri cu mari descoperiri. Pe lîngă puţul sacru sau cele trei morminte, George Stan a menţionat că, zilnic, ies la iveală şi alte obiecte care au aparţinut vechilor histrieni, de la fragmente ceramice, la amfore, obiecte din sticlă sau monede. El a mai declarat: „Avem cîteva monede, din bronz, însă, încă nu ştim din ce perioadă sînt. Imaginile sînt neclare, dar vor fi trimise la expertiză şi, în curînd, vom afla de cine au fost bătute”.

Situată la 57 de kilometri de oraşul Constanţa, Histria este una din cetăţile de prestigiu ale pămîntului dobrogean şi nu numai, dat fiind faptul că este cel mai vechi oraş atestat din România. În interiorul aşezării, cercetările au scos la iveală, de-a lungul timpului, o serie de descoperiri senzaţionale, de la temple şi altare greceşti, pînă la terme romane, basilici, locuinţe şi o catedrală episcopală. Oraş greco-roman, fondat de coloniştii greci din Milet, în anul 657, î.Hr., după istoricul Eusebius sau în 630 î.Hr., după Skymnos, este unul dintre punctele turistice româneşti care aparţin patrimoniului european, în urma înscrierii pe lista Patrimoniului Cultural European, în 2007. Cetatea a avut parte de o dezvoltare neîntreruptă timp de 1300 de ani, însă a fost distrusă în secolul al VII-lea d.Hr., în urma invaziilor triburilor avaro-slave. Astăzi, mărturie a unei civilizaţii străvechi stau zidurile şi ruinele templelor greceşti din zona sacră, străzi pavate şi cartiere de locuinţe sau ateliere, mai ales romane, terme, basilici civile şi creştine.

Cercetările arheologice se desfăşoară de la începutul secolului trecut, din 1914 şi au scos la iveală o serie de monumente excepţionale, cum ar fi templul lui Zeus şi templul Afroditei, dar şi resturile de locuire de pe platoul pe care se află aşezarea civilă. Din perioada romană imperială (sec. II–III d.Hr.), datează edificiile termale ale oraşului şi reţeaua stradală. Cele mai multe monumente aparţin epocii romano-bizantine (sec. IV–VII d.Hr.).

Cercetătorii constănţeni au parte, anul acesta, de o vară solicitantă. O serie de arheologi din partea MINAC au început activitatea pe zona şoselei de centură care leagă Constanţa de localitatea Ovidiu, iar alţii participă, de astăzi, la săpăturile de salvare în zona unde vor continua lucrările pentru Autostrada Soarelui.