Cercetările arheologice pluridisciplinare de pe tell-ul neo-eneolitic de la Hîrşova, în cadrul programului de cooperare româno-francez, au continuat şi în acest an. Prin dimensiunile sale, acesta se înscrie între cele mai mari şi mai importante din sud-estul Europei, ceea ce şi explică cercetările efectuate în acest monument remarcabil, cunoscut pe plan continental şi nu numai. De altfel, colaborarea româno-franceză a fundamentat o adevărată şcoală de arheologie preistorică la Hîrşova, mulţi dintre tinerii cercetători ai neoliticului din spaţiul dunărean s-au format acolo, începînd din anul 1993.

Şi în această campanie, cercetările de la Hîrşova sînt sprijinite de ministerele culturii din cele două ţări, dar şi de Muzeul Carsium din Hîrşova şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Colectivul de cercetare este compus din specialişti din mai multe instituţii de cultură, respectiv Muzeul Naţional de Istorie a României - Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Dunării de Jos - Călăraşi, Complexul Muzeal Naţional - Curtea Domnească - Tîrgovişte şi Universitatea Valahia - Tîrgovişte. Colectivul de specialişti, români şi francezi, a continuat studierea vestigiilor unor locuinţe aparţinînd culturii Gumelniţa, vechi de mai bine de şapte milenii. Potrivit celor doi coresponsabili ai şantierului, Bernard Randoin - Ministerul Culturii şi Comunicării - Franţa şi Dragomir Nicolae Popovici - Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti, noutatea absolută constă în faptul că a fost observată o situaţie unicat pînă în prezent, în arealul acestei culturi pe teritoriul ţării noastre. Astfel, s-a putut observa faptul că una dintre locuinţe, ce suprapunea resturile alteia, anterioare, a fost construită astfel încît a respectat nu numai forma şi structurarea spaţiului, ci chiar au fost reutilizaţi parţial pereţii şi mai ales structura de rezistenţă din lemn a vechii locuinţe. Cei doi specialişti spun că această situaţie demonstrează că, şi în acea perioadă, locuitorii tell-ului reutilizau raţional toate materialele ce puteau fi refolosite, în principal lemnul de construcţie. În egală măsură, reconstruirea unor locuinţe pe acelaşi amplasament şi delimitarea precisă a unor zone destinate circulaţiei între acestea se constituie în argumente în favoarea complexităţii modului în care spaţiul era organizat şi utilizat de către oamenii acelor îndepărtate timpuri. Astfel, sînt înregistrate noi argumente elocvente pentru complexitatea structurii societăţii acelor timpuri.

Cei doi specialişti, Bernard Randoin - Ministerul Culturii şi Comunicării - Franţa şi Dragomir Nicolae Popovici - Muzeul Naţional de Istorie a României - Bucureşti, spun că piesele descoperite, constînd din ceramică, vase întregi şi fragmentare, unelte de os, corn, silex şi piatră demonstrează nu numai nivelul tehnic deosebit, dar şi gustul artistic remarcabil al acestor comunităţi preistorice, mai ales dacă se ţine seama şi de decorul pictat cu alb, roşu şi grafit al multora dintre aceste vase. Materiile prime din care erau obţinute uneltele de silex şi piatră descoperite în această aşezare demonstrează funcţionarea unor complexe circuite de schimb. De asemenea, se remarcă, în mod deosebit, scoaterea la lumină a două fragmente de ancore de barcă, piese care se alătură celor deja descoperite în campaniile precedente. În acest fel, muzeul din Hîrşova are, în prezent, cea mai mare colecţie de astfel de piese preistorice din ţara noastră, argumente ale intensei circulaţii pe fluviu, care oferea, în acelaşi timp, o parte extrem de importantă a resurselor utilizate de oameni pentru hrană. Impresionantele cantităţi de oase şi solzi de peşte constituie o dovadă elocventă în acest sens.

Efortul dirijat spre studierea acestor unice vestigii este dublat de cel care îşi propune pregătirea pentru publicare monografică a tuturor rezultatelor obţinute pînă în prezent, astfel încît acestea să fie introduse în circuitele ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Altădată necunoscut, uitat undeva pe malul Dunării, acum, oraşul Hîrşova are un binemeritat prestigiu, fiind cunoscut în foarte multe ţări nu numai din Europa. Beneficiar al celui mai mare sit cu subiect arheologic din ţara noastră, existent în trei limbi, română, franceză şi engleză, oraşul a fost vizitat, de-a lungul timpului, de aproape un milion de interesaţi de istorie, arheologie şi care acum sînt mult mai familiari cu Hîrşova şi impresionantul său patrimoniu arheologic, cultural. Dar cum şi mai ales cînd se va face această valorizare complexă nu mai este la îndemîna specialiştilor în arheologie, care sînt în permanenţă dispuşi să dea o mînă de ajutor.

Materialele descoperite în tell, piese unicat, cu valoare deosebită, pot fi admirate de vizitatori în vitrinele Muzeului Carsium - Hîrşova.