Specialişti din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa au întreprins, în această vară, o serie de campanii sistematice de cercetare pe importante şantiere arheologice din judeţ: Ulmetum, Cheia, Histria, Tropaeum Traiani, Ovidiu şi Capidava. În ceea ce priveşte cercetările arheologice de la cetatea Ulmetum, acestea au avut ca rezultat descoperiri extramuros (în afara zidurilor cetăţii), cum ar fi elemente de harnaşament, de echipament militar şi fragmente de zid.

Tot în sezonul estival au fost realizate săpături arheologice la aşezarea Cheia, unde colectivul condus de Valentina Voinea a descoperit complexuri de locuire Hamangia, idoli de lut, inele, mărgele şi ace cu gămălie realizate din os, care au fost scoase la suprafaţă într-o bună stare de conservare. De asemenea, au fost descoperite oase de animale care vor oferi informaţii despre viaţa socială a locuitorilor din perioada respectivă.

Ca şi în cadrul ediţiilor anterioare, cercetările sistematice din acest an, de la Histria, au fost conduse de Alexandru Suceveanu, echipa sa realizînd săpături în mai multe sectoare ale cetăţii. „În afara zidurilor cetăţii, într-un sector foarte important, care a adus rezultate extraordinare, a apărut un portic, care înconjoară o construcţie religioasă, sub care a fost scoasă la suprafaţă o casă”, a declarat Alexandru Suceveanu. În interiorul cetăţii, arheologii au descoperit şi un vas întreg de epocă romană.

Un alt şantier arheologic cercetat în acest an este cel de la oraşul antic Tropaeum Traiani, unde specialiştii în domeniu au scos la suprafaţă o clădire care avea o instalaţie de încălzire cu hipoacust, adică terme cu încălzire pe sub paviment, dar şi cărămizi speciale, folosite la încălzirea pereţilor. În afara zidurilor oraşului antic Tropaeum Traiani, au fost descoperite urme ale unor aşezări de mici dimensiuni din teritoriul rural al aşezării, dar şi urmele unor captări de apă pentru oraş. Mai mult, a fost identificat şi investigat un mormînt roman, care, după primele cercetări, pare a fi al unui copil.

Şantierul arheologic de la Ovidiu a fost investigat de Constantin Băjenaru, care a descoperit o cruciuliţă din plumb, 30 de monede care datează din secolul al V-lea d. Hr., fragmente de marmură de la decoraţiunile unei bazilici, piese din ceramică şi lămpi de sticlă, care erau folosite la iluminatul bazilicii, precum şi absida bazilicii creştine.

Printre cetăţile cercetate s-a numărat şi cea de la Capidava, unde au fost scoase la suprafaţă două vase ceramice de mari dimensiuni, în care se depozitau cerealele, o amforă torpilă, care era folosită pentru depozitarea lichidelor, dar şi o balanţă de bronz, a cărei contragreutate era o statuetă din bronz. De asemenea, au fost găsite şi farfurii de uz personal, un platou cu un diametru de aprox. 40 de centimetri, care este decorat cu motive religioase: în centrul platoului se află un bărbat îmbrăcat în haine de ceremonie, ţine într-o mînă o cruce şi este înconjurat de alte două cruci, o candelă de bronz, una de sticlă şi două amforete de mici dimensiuni, în care se păstrau esenţele tari sau medicamentele, dar şi de un ferestrău, de la care s-a mai păstrat unul dintre mînere.