În inima junglei din Guaviare (departament din sudul Columbiei) - o zonă strategică de conflict, în care grupări armate îşi dispută încă supremaţia - se află parcul natural Chiribiquete, care adăposteşte numeroase picturi rupestre, de o valoare inestimabilă pentru înţelegerea populaţiei Amazoniei, notează AFP, potrivit agerpres.ro. „Să faci cercetări în Guaviare a fost foarte complicat, deoarece zona a fost epicentrul (...) războiului din ultimii 50 de ani (...), şi chiar dacă au existat misiuni de explorare la începutul secolului al XX-lea, ele au fost sistate din cauza situaţiei", a declarat pentru AFP Ernesto Muntenegro, director general al Institutului de Antropologie şi Istorie din Columbia (ICANH).

Profitând de acordul de pace din 2016 cu gherilele FARC, cercetătorii se aventurează acum din nou până la faimoşii tepuy (munţi cu pantă abruptă, aproape perpendiculară pe sol şi cu vârful plat, n.r.) ai parcului natural, în încercarea de a descrifra aceste petroglife ritualice, create de popoarele amazoniene de cel puţin 12.000 de ani. Nu orice localnic are însă acces aici. "Doar înţelepţii pot pătrunde în aceste locuri sacre, populate de spirite", povesteşte Andres Lopez, istoric la ICANH, în timp ce urcă prin noroi până la un panou pictat, de peste 100 de metri lungime şi 30 metri lăţime, din Serrania de la Lindosa, la o oră de drum accidentat de Raudal, un sat din municipalitatea San Jose del Guaviare, cunoscut pentru plantaţiile sale de coca şi pentru fabricarea cocainei.

La sfârşitul lunii mai, Serranía de Lindosa a fost declarată "zonă arheologică protejată" de către Ministerul Culturii, la iniţiativa ICANH, care a organizat şi prima misiune internaţională la acest sit, în cooperare cu Institutul Francez de Studii Andine (IFEA). Realizate dintr-un amestec mineral bogat în mangan, care prin oxidare le dă o culoare portocalie, picturile - reprezentând, printre altele anaconda, jaguari şi broaşte ţestoase - sunt imposibil de datat, inclusiv cu carbon 14, deoarece le lipsesc componentele vegetale. Singurele indicii stau în rămăşitele focurilor aprinse de artiştii care le-au pictat la poalele stâncilor.

În ceea ce priveşte Chiribiquete, primele cercetări arheologice au debutat în anii 1980 -1990, chiar înainte de perioada cea mai grea a războiului. Astăzi, pentru a păstra aceste locuri ameninţate de exploatarea minieră şi petrolieră, ICANH a depus o solicitare de includere a parcului în Patrimoniul Mondial UNESCO - verdictul fiind aşteptat pentru sfârşitul lunii iunie. Dacă răspunsul va fi pozitiv, parcul, care găzduieşte nu mai puţin de 70.000 de pictograme, ar putea deveni al nouălea sit columbian de pe această listă prestigioasă.