Dobrogea este una dintre zonele ţării cu cel mai ridicat risc de deşertificare şi dacă, în cel mai scurt timp, nu se iau măsuri pentru a împiedica instalarea acestui fenomen nemilos, apare riscul compromiterii definitive a culturilor de cîmp. Una din cauzele care au dus la instalarea unei secete prelungite este faptul că zona Dobrogei este împădurită în procent de doar 5%, faţă de media pe ţară care este 25% şi de media de împădurire în Europa, de 35%. Aceasta este una dintre concluziile care au putut fi desprinse în urma unor dezbateri organizate în cadrul celui de-al III-lea forum cu tema „Starea şi importanţa patrimoniului forestier la început de mileniu III” pentru Regiunea 2 Sud-Est, organizat de Fundaţia Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă (GIEDD) în Aula Universităţii „Ovidius”, la care au participat, alături de specialişti în domeniu şi cercetători în domeniile agriculturii, meteorologiei şi pădurilor, preşedintele executiv al GIEDD, dr. ing. Cristiana Sîrbu, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, subsecretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, dr. ing. Gică Duţă şi IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Temele discutate în cadrul forumului au avut ca punct de pornire un film realizat de autorităţile locale, în care primarii mai multor comune constănţene semnalează principalele probleme de care se lovesc în agricultură, apreciind că au luat măsuri pentru a preîntîmpina fenomenul deşertificării prin amenajarea unor perdele forestiere şi au transmis situaţia către centru, însă nu s-a luat nicio măsură concretă.

Descentralizare administrativă şi financiară pentru împăduriri

În cadrul dezbaterilor s-a adus în discuţie Hotărîrea de Guvern 1.343/31 octombrie 2007, prin care se aprobă înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea, dar care nu a mai fost aplicată. Preşedintele CJC a declarat că, de la nivel central, nu s-a luat nicio măsură pentru a împiedica deşertificarea, în ciuda avertismentelor venite din teritoriu, conform cărora, în Constanţa, procesul ireversibil de deşertificare s-a intensificat. Prin HG 1.343 fuseseră alocate 287 de miliarde de lei vechi, aprox. 80 de milioane de euro, pentru împădurirea a 3.773 de hectare. Constantinescu a criticat faptul că, deşi fusese promovat un act normativ pentru stoparea deşertificării, acesta nu a mai fost aplicat, apreciind că soluţia pentru acest gen de probleme nu poate fi decît descentralizarea administrativă şi financiară. „Pentru a reuşi să depăşim această situaţie propunem trecerea în competenţa consiliilor judeţene a activităţilor de reconstrucţie a fondului forestier”, a declarat preşedintele CJC. O altă problemă ridicată de Constantinescu este starea precară a sistemului de irigaţie din judeţ. El a precizat că fostele instalaţii care asigurau umiditatea solului sînt, în prezent, distruse în proporţie de 90%. „Dintr-un potenţial de 400 de mii de hectare irigabile în tot judeţul Constanţa, în prezent, doar 25 de mii de hectare mai sînt irigabile”, a declarat preşedintele CJC. El a menţionat că RAJA S.A. - societatea de distribuţie a apei potabile în Constanţa şi pe raza judeţului, deţinută de CJC, irigă experimental, cu rezultate notabile, în zona Nazarcea - Ovidiu, pînă cînd procesul de descentralizare va fi posibil.

25 de milioane de euro de la Mediu, pentru stoparea deşertificării

În cadrul forumului, ministrul Mediului a amintit un program concret care se va aplica încă din această toamnă, în scopul preîntîmpinării efectelor secetei. Nicolae Nemirschi a atras atenţia că fenomenul deşertificării este real, însă a declarat că a elaborat deja un program pentru înfiinţarea perdelelor forestiere pentru care urmează să fie alocate fonduri ministeriale. El a susţinut că fenomenul deşertificării va fi foarte vizibil în România abia între 2015-2025, estimînd că este bine să se acţioneze împotriva lui cît mai prompt „Din celebra taxă auto vor fi alocate 25 de milioane de euro pentru amenajarea perdelelor forestiere. Am pregătit deja ghidul aplicantului pentru împăduriri şi perdele forestiere, pentru prima dată în istoria postdecembristă fiind vorba despre o finanţare de 100% de la minister. Banii vor fi acordaţi prin consiliile judeţene în toate judeţele, preponderent în zona de sud a României. Un singur hectar de împădurit costă 2.500 de euro, iar în aceste condiţii ar trebui ca, în această toamnă, să plantăm 10 mii de hectare. Aş fi fericit să se întîmple aşa în Dobrogea”, a ţinut să precizeze Nemirschi. Ministrul mai spune că, din 2010, nu va mai trebui să existe o autoritate centrală care să împartă banii pentru astfel de acţiuni, pentru că taxa auto va fi încasată de autorităţile locale, iar sumele vor fi folosite, obligatoriu, în investiţii în mediu. La rîndul său, subsecretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gică Duţă, a întărit ideea că singura soluţie pentru combaterea deşertificării este împădurirea şi a declarat că, pentru amenajarea perdelelor forestiere, pe lîngă banii de la Ministerul Mediului, în acest an vor fi alocate 29 de milioane de euro şi prin Măsura 2.2.1. a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.