IRESPONSABILITATE Luna Pădurii este unul din cele mai importante evenimente naţionale şi reprezintă o măsură de resensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Cu doar 5% din suprafaţa judeţului împădurită, Constanţa se putea transforma în prima zonă de deşert a României. Iar situaţia ţine, din păcate, de istoria recentă a judeţului, deoarece, în urmă cu 70-80 de ani, judeţul Constanţa avea un grad de împădurire mult mai mare. Fie că era voba despre corpuri întregi de pădure, fie că era vorba despre perdele de protecţie a terenurilor agricole, Constanţa deţinea o suprafaţă împădurită de mai bine de 30% din suprafaţa totală. Comuniştii au venit cu o altă concepţie şi au distrus pădurile şi perdelele de protecţie pentru a spori suprafaţa agricolă. Pe termen scurt, lucrurile au mers într-o direcţie bună, România fiind la un moment dat grânarul Europei. În anii de după Revoluţie însă, tăierea pădurilor a devenit un sport naţional, Portul Constanţa fiind principala poartă de ieşire din ţară a cherestelei obţinute în urma tăierilor masive de copaci. Odată cu distrugerea pădurilor, au apărut, evident, şi problemele. Alunecările de teren şi anii din ce în ce mai secetoşi au fost primele semne ale faptului că România începuse să se îmbolnăvească. La nivelul judeţului Constanţa, din miile de hectare de teren agricol create de comunişti se ajunsese să se cultive doar câteva sute. Motivele sunt mai multe, printre ele numărându-se şi dezmembrarea şi, respectiv, dispariţia sistemelor de irigaţii.

PROGRAME Strigătul de ajutor al autorităţilor locale către reprezentanţii Ministerului Mediului şi al Agriculturii nu a fost niciodată auzit, motiv pentru care Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a considerat că este singurul care mai poate stopa evoluţia fenomenului de deşertificare. Aşa a luat naştere programul de împădurire a terenurilor degradate din judeţul Constanţa. Mai mult decât atât, CJC a demarat alte două programe, unul de refacere a perdelelor forestiere de protecţie a culturilor dar şi a drumurilor judeţene, şi unul de refacere a livezilor. Prin aceste trei programe, în numai patru ani, gradul de împădurire la nivelul judeţului Constanţa a crescut de la 5% la 13%. CJC nu se opreşte aici, conducerea considerând că programele trebuie să continue. Un prim efect pozitiv al programelor CJC s-a văzut în iernile din 2011 şi 2012, când zonele predispuse blocajelor provocate de ninsoare şi viscol au fost circulabile, zăpada oprindu-se în perdelele de protecţie reînfiinţate de CJC. La nivelul judeţului Constanţa, salvarea unor păduri nu s-a putut face decât prin declararea acestora ca arii protejate. Vorbim aici despre pădurea Hagieni (392,9 ha), Fântâniţa Murfatlar (66,4 ha), Dumbrăveni (345,7 ha), Esechioi (26 ha), Canaraua Fetii (168 ha), Celea Mare - Valea lui Ene (54 ha), Cetate (62 ha), Bratca (67 ha) şi masivul Cheia (1.182 ha).