Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a acceptat, în principiu, desfiinţarea Comisiei de Monitorizare, Verificare şi Inspecţie a armamentului irakian (UNMOVIC), fără însă a stabili modalităţile de păstrare a bazei de date a organismului Naţiunilor Unite. Ambasadorul Africii de Sud la Naţiunile Unite, Dumisani Kumalo, actualul preşedinte al Consiliului de Securitate, a declarat că Statele Unite, Marea Britanie şi Irakul pregătesc un proiect de rezoluţie care va stabili încheierea activităţii comisiei însărcinate cu depistarea şi distrugerea armamentului neconvenţional irakian.

Inspectorii Comisiei de Monitorizare, Verificare şi Inspecţie a armamentului irakian nu au primit permisiunea Statelor Unite de a reveni în Irak după intervenţia militară din martie 2003. Experţii Naţiunilor Unite s-au retras din Irak cu puţin timp înainte de începerea războiului, iar de atunci au lucrat la crearea unei baze de date despre arsenalul irakian. Noul Guvern irakian a cerut Consiliului de Securitate să transfere banii programului Petrol contra Hrană într-un fond comun de dezvoltare a ţării. Statele Unite, care nu au găsit arme de distrugere în masă în Irak, au refuzat să discute această problemă pînă în 2005. Situaţia din Irak este departe de a fi calmă, chiar dacă insurgenţa irakiană deţine nişte arme care nu au fost niciodată găsite. Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a aprobat cererea de suplimentare cu 2.200 a numărului de poliţişti militari ce vor fi implicaţi în operaţiunile de securizare a capitalei irakiene. Adresîndu-se Congresului, Robert Gates a explicat că noile efective se vor alătura contingentului de 24.000 de militari şi personal auxiliar aprobat deja de preşedintele Bush. Decizia a fost adoptată la cererea comandantului armatei americane din Irak, generalul David Petraeus, care a explicat că măsura este necesară pentru a face faţă creşterii anticipate a numărului de persoane arestate la Bagdad în cursul operaţiunilor de securitate. Şeful Pentagonului a declarat că nu este surprins că insurgenţii sunniţi au lansat în ultimele zile tot mai multe atacuri.

În ultima vreme, Statele Unite au efectuat şi o serie de schimbări la conducerea Comandamentului Central din Europa, schimbări ce vor avea ca efect accelerarea strategiei de redesfăşurare a trupelor americane din spaţiul european. De exemplu, centrele de instruire din Grafenwohr şi Hohenfels vor coopera cu viitoarele baze americane din România şi Bulgaria. Începînd cu această vară, batalioane şi chiar brigăzi americane se vor deplasa prin rotaţie în România şi Bulgaria pentru stagii de trei pînă la şase luni. Aceste baze vor fi conduse de armatele locale în cooperare cu trupele americane. De asemenea, bazele vor juca roluri importante în misiunile de instruire ale Comandamentului Central European şi chiar ar putea fi avanposturi pentru lansarea unor operaţiuni militare. Preşedintele Bush intenţionează să suplimenteze cu 65.000 de militari efectivele active ale armatei americane, iar unele dintre noile unităţi ar putea fi staţionate în Europa, de unde ar putea fi mobilizate mai uşor în zonele de conflict, precum Irak.

Situaţia din această ţară continuă să se deterioreze. Patru obuze de mortieră au vizat, joi, aeroportul internaţional din Bagdad, unul dintre proiectile atingînd principalul terminal aeroportuar. Atacurile împotriva aeroportului din Bagdad sînt frecvente, dar se întîmplă rar ca obuzele să atingă terminalul principal al complexului. Tot ieri, un elicopter gruzin implicat în operaţiuni umanitare s-a prăbuşit în Irak. Cei trei piloţi ucraineni, care au suferit răni minore şi cîţiva pasageri irakieni au fost transportaţi la un spital irakian. Ministerul gruzin al Apărării a comunicat că elicopterul nu aparţine instituţiei, fiind implicat în operaţiuni umanitare desfăşurate de o companie privată. Cel puţin 30 de persoane au fost ucise şi alte 29 rănite miercuri seară, într-un atentat sinucigaş comis la o cafenea din cartierul Mandeli, situat în oraşul Baladruz, la circa 100 de kilometri la est de Bagdad. Un kamikaze a intrat în cafeneaua frecventată de tineri şi s-a aruncat în aer. Cartierul este locuit în majoritate de şiiţi kurzi.

Situaţia tensionată de la Bagdad a determinat Portugalia să îşi închidă ambasada de la Bagdad, din cauza condiţiilor precare de securitate şi a costurilor financiare mari implicate de acestea. Şeful diplomaţiei portugheze, Luis Amado, l-a înştiinţat într-o scrisoare pe omologul său irakian, Hoshiar Zebari, de această decizie, reafirmîndu-şi sprijinul ferm faţă de eforturile autorităţilor de la Bagdad. Ambasadorul Portugaliei la Bagdad, Francisco Falcao Machado, s-a reîntors deja la Lisabona, iar cei 14 poliţişti ce asigură protecţia ambasadei vor face acelasi lucru înainte de sfîrşitul lunii.