La prima vedere, execuția bugetară din ianuarie e OK - avem excedent. Dacă știi să citești printre rânduri, însă, îți dai seama că România s-a înscris pe un traseu riscant. Cheltuielile au crescut cu 3,5%, iar colectarea fiscală a scăzut cu peste 6%, după un șoc de -24% la TVA și o eliminare a supraaccizei la carburanți și a infamei taxe pe stâlp. În același timp, consumul și-a continuat declinul început în noiembrie - decembrie 2016, în ciuda majorărilor salariale. În opinia celor de la AHK (Camera de Comerț Româno-Germană), asta înseamnă că românii nu mai au la fel de multă încredere în mersul economiei autohtone. Și ei, ca și cei de la Bruxelles, anticipează că țara va intra în procedura de deficit excesiv (peste 3% din PIB - n.r.). De cealaltă parte, Finanțele se jură că nu vom sări pragul de 3%. Dar cu ce cost? Ce investiții vor fi aruncate la coș? Vom trăi și vom vedea.

Execuția bugetului general consolidat în ianuarie indică o scădere a încrederii consumatorului față de mersul țării, apreciază președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), Dragoș Anastasiu. Și asta pentru că veniturile au scăzut cu circa 6%, în contextul majorării timpurii a cheltuielilor (cu 3,5%) și reducerii puternice a colectării de TVA (cu peste 24% - de notat că taxa a scăzut, la 1 ianuarie, de la 20 la 19%). Chiar și așa, vorbim despre excedent bugetar. „Dacă excludem o eventuală sincopă la colectare, interpretarea noastră este următoarea: dincolo de scăderea cu 1% a TVA și de eliminarea supracccizei la combustibil și a taxei pe stâlp, avem de-a face cu o temperare accentuată a creșterii consumului, lucru care s-a făcut deja simțit în ultimele două luni din 2016. În paralel, au crescut veniturile populației - de aceea vedem încasări mai mari la contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Totul ține de încrederea în mersul țării“, spune Anastasiu. AHK atenționează că o creștere a salariului minim pe economie și, în general, a lefurilor, fără o relație direct proporțională cu productivitatea și fără a ține cont de diferențele importante dintre zonele țării, va duce nu numai la o debalansare a bugetului de stat pe termen scurt, ci și la dezavantaje semnificative ale economiei românești și pe termen mediu și lung - „Execuția bugetară din ianuarie nu face altceva decât să ne întărească temerea că bugetul național va avea greutăți masive să încheie anul în ținta prevăzută de deficit, sub 3%. Iar dacă respectăm ținta, întreaga economie și cetățenii români vor avea de suferit“. Reamintim că, în raportul de țară pentru 2017, Comisia Europeană a avertizat că politica fiscală românească din 2016 a devenit (mai bine zis a rămas - n.r.) prociclică, adâncind deficitul public - „Sub efectul reducerilor semnificative de taxe şi extinderii cheltuielilor, deficitul public va creşte la 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018, depășind pragul critic de 3%“. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor Publice a transmis marți o scrisoare la Bruxelles, în care a dat asigurări că țara noastră nu va intra în procedura de deficit excesiv. Ce-o să iasă? Vom vedea...