Medicul şef al Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, master european, dr. Loti Popescu, răspunde unor întrebări referitoare la Boala Alzheimer (BA) - o boală neurodegenerativă cu trăsături caracteristice clinice şi patologice, întâlnită tot mai des. “BA face parte din familia demenţelor, care au ca trăsătură comună tulburări ale memoriei. În mod obişnuit este afectată înregistrarea, înmagazinarea şi reproducerea informaţiilor noi şi apare un deficit de gândire”, spune medicul. În mod particular, BA include prezenţa demenţei, debut progresiv şi degradare lentă a funcţiilor creierului.

• CAUZE • Cauzele sunt încă suficient de controversate. Începând de la prima ei descriere în 1906 de către dr. Alois Alzheimer şi până în prezent, au fost incriminaţi o serie de factori. În prezent se cunoaşte mai mult despre leziunile existente în creierul unui bolnav de Alzheimer decât despre cauzele care au dus la aceste modificări. “Există o cauză genetică la unele dintre cazuri, iar acolo unde nu se pune problema, există o serie de factori de risc care duc la îmbolnăvire. BA fiind o îmbătrânire a creierului, toţi factorii care contribuie la aceasta pot fi incriminaţi: stresul, vârsta, bolile cardio-vasculare (cardiopatie ischemică dureroasă, hipertensiune arterială), expunerea la substanţe toxice şi radiaţii, nivel ridicat de colesterol, DZ, alcoolismul, fumatul s.a.”, spune medicul. Vârsta de debut a BA este, la debutul precoce, sub 65 de ani şi în cazul debutului tardiv, după 65 de ani, când, de cele mai multe ori, apare sub forma demenţei mixte (Alzheimer şi vasculară).

• STADIILE BOLII • Dr. Popescu vorbeşte, detaliat, despre stadiile bolii. Astfel, stadiul uşor (incipient) este dominat de negarea simptomelor, scăderea performanţelor la serviciu (pentru salariaţi), dezorientare spaţială în zone necunoscute, tulburări de memorie de scurtă durată – uită ce tocmai a citit, are nevoie de listă pentru a face cumpărături complete. Acesta este stadiul peste care se trece cu uşurinţă (rămâne nediagnosticat), în cazul pensionarilor. Simptomele trec neobservate, sunt minimalizate sau puse pe seama vârstei. Cu toate acestea, stadiul uşor este cel mai important pentru punerea diagnosticului şi pentru o intervenţie terapeutică cu maximă eficienţă. Stadiul intermediar (moderat) are câteva caracteristici: semnul „întoarcerii capului” (la întrebări la care nu poate răspunde, bolnavul întoarce capul spre însoţitor, rudă), devine retras social, neagă boala, are o dezorientare spaţială în locuri familiare, probleme de abstractizare, tulburări de limbaj. Progresiv apare scăderea interesului pentru igiena personală, necesită supraveghere, e dezorientat temporo-spaţial, nu-şi mai recunoaşte rudele, are halucinaţii şi delir, tulburări de comportament (vagabondaj, comportament sexual perturbat, tulburări de limbaj severe, citeşte şi calculează dificil, poate să apară dificultate severă la îmbrăcat – „nu mai ştie ce să facă cu mâinile”). Stadiul sever-avansat (tardiv) – apare indiferenţa socială, apatia, dependenţă de îngrijire – necesită de obicei instituţionalizare. “Pot apărea tulburări severe de comportament – agresivitate, agitaţie, vagabondaj. În aceste faze de obicei sunt vulnerabili să se rătăcească, există risc mare de deces prin accidente rutiere sau îngheţ, insolaţie, inaniţie, deshidratare. Limbajul poate dispărea în totalitate, comunicarea făcându-se prin gemete şi ţipete. De asemenea, se produce schimbarea ritmului somn-veghe – ziua somnolenţă, noaptea insomnii. Diagnosticarea corectă şi la timp, suportul psihologic şi medical, dragostea celor din jur sunt de mare folos pentru aceşti pacienţi”, mai spus dr. Loti Popescu.