Ca personaj de telenovelă politică, birjarul are o biografie romantică. În aparenţă, pare a fi un om de omenie, blajin şi iubitor de animale. Personajul nostru şi-a petrecut toată tinereţea la coada calului, după cum vă imaginaţi, în condiţii deloc agreabile. Într-un fel, în perioada tinereţii sale uteciste, erau mult mai avantajaţi cei repartizaţi la coada vacii. Aştia, cel puţin, aveau asigurat un pahar de lapte pe zi. Condamnat să se orienteze după coada calului, singura sa călăuză în viaţă, birjarul s-a confruntat tot timpul cu un mediu auster. Blajin la prima vedere, birjarul se remarcă prin răutatea ieşită din comun a gurii sale. Cum să zic, înjură ca la coada calului! De ce la coada calului? Simplu, pentru că dumnealui nu a avut şansa de a i se repartiza un cort. De-a lungul timpului, s-au făcut numeroase comentarii pe seama birjarului. S-au spus vrute şi nevrute. Mai mult decît atît, a ajuns exemplul suprem pentru cei cu gura bogată. Înjuri ca un birjar. Trebuie să recunosc, este singurul său titlu de glorie. Multă vreme, plutind într-o profundă confuzie, am crezut că birjarul este exponentul unei anumite grupări sociale. Diverşi comentatori au făcut trimitere la coordonatele care ţin strict de educaţia sa personală. Deşi s-au chinuit amar de vreme, statisticienii nu au reuşit să adune în dreptul său cei şapte ani de acasă. În general, portetul birjarului era cît se poate de simplu. De regulă, alcoolic. În timp, realitatea a dovedit contrariul. Sînt şi birjari de treabă. Alţii, cu mari pretenţii la statutul de intelectuali, au preluat din mers metehnele şi apucăturile birjarului. De pildă, sînt indivizi din aşa zisa lume bună, incluzînd aici şi fiţele, care se dau în vînt după înjurătura birjarului. Dumnealor o cataloghează ca fiind colorată şi pitorească. Ca atare, o consumă în stare brută. Mai nou, birjarul are statut de înalt demnitar. E chiar primul pe ţară! La înjurături şi spurcăciuni, evident. Birjarului îi este drag limbajul pe care l-a moştenit din teleguţă în teleguţă. Cu alte cuvinte, se bucură de toate onorurile şi avantajele care decurg de aici. Pînă la acest nivel, plecînd de la căruţă, a trecut prin toate etapele corespunzătoare pregătirii sale profesionale pentru muncă şi viaţă. Din ce în ce mai des, la acest nivel, birjarul apare în diverse ipostaze. Surprinzător, chiar şi în postura unui eminent profesor universitar. Are şi dumnealui o meteahnă. Înjură ca un birjar. Asta e. Cu cît înaintează în funcţie, birjarul îşi face fără jenă de cap. Înjură ca la coada calului. Birjăreşte o ţară întreagă. Sfidează cele mai elementare reguli ale bunului simţ. Ce să-i ceri unui individ care, pînă mai ieri, dormea pe bălegarul calului! E cîte un domn care ne cucereşte cu bunele sale maniere. Miroase a parfum de calitate. Ştie să plimbe trabucul între buze. Femeile îl consideră de-a dreptul fermecător. Pînă la un punct. Cînd îl mînă din spate instinctele animalice, înjură ca un birjar! Doamne, nu-l mai recunoşti!