Scriitorul şi eseistul ieşean Marius Chelaru, prezent în Constanţa la iniţiativa revistei „Emel”, s-a întâlnit, sâmbătă, cu cititorii de la malul mării şi cu prietenii săi din cadrul Societăţii de Haiku din Constanţa (SHC), dar şi cu membrii Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea. Întâlnirea, organizată la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, a fost un bun prilej pentru cei prezenţi - în rândul cărora s-au aflat şi elevi - să afle mai multe despre istoria liricii japoneze în spaţiul cultural românesc.

Ataşat de oraşul de la malul mării, căruia i-a şi dedicat prima carte, „Baladă cotidiană” - „Se dedică vechiului oraş Tomis şi oamenilor care vieţuiesc acolo” - , Marius Chelaru a făcut... lumină în istoria liricii de sorginte niponă în România. „Argumentele” sale au fost cele trei cărţi publicate la editura ieşeană Fundaţia Culturală Poezia, în colecţia „Orient”, seria „Biblioteca Haiku”, volumele „Traian Chelariu şi lirica niponă”, „Ion Pillat şi poemul într-un vers. Receptări de ieri şi de azi şi din perspectiva creatorilor de lirică niponă” şi „Al. T. Stamatiad şi lirica niponă”. Rod al mai multor ani de cercetare, cărţile au fost lansate, în cadrul evenimentului de sâmbătă, cu tema „Pagini din istoricul preocupărilor pentru lirica niponă în România.

„În ceea ce priveşte lirica niponă de la noi, ea reprezintă un fenomen oarecum marginal în imaginea criticilor cu... nume”, a spus Marius Chelaru. El a mărturisit că, în volumele sale, a încercat „să pună pe adevăratul făgaş fiecare pagină care trebuie avută în vedere atunci când se vorbeşte despre haiku şi lirica niponă în România”.

PROVOCĂRILE TRADUCERII Totodată, Marius Chelaru a mai lansat la Constanţa volumul „Nouă haiku prin nouă porţi ale copilăriei”, tradus în opt limbi, pretext pentru a aduce în discuţie un subiect important: fidelitatea traducerii şi scrierea haiku-ului după regulile consacrate în Ţara Soarelui Răsare. „Traducerea unui concept dintr-o formă în alta, dintr-o limbă în alta nu este simplă, nu e ca şi cum ai traduce „I love you” prin „Te iubesc”. În momentul în care te referi la o poezie care are o tipologie anume şi înseamnă ceva în istoria unui popor, atunci trebuie să „traduci” şi o mentalitate”, a spus Marius Chelaru.

Despre fenomenul haiku în România au mai vorbit, sâmbătă seară, prof. Anastasia Dumitru, preşedintele SHC, Laura Văceanu, traducătoarea Alexandra Florea Munteanu şi vicepreşedintele SHC, Radu Patrichi.