Se întorc foştii pedişti, care şi-au văzut sacii în căruţă la PSD, la partidul-momeală PD. Deşi ar putea invoca efectele halucinante ale insolaţiei, pentru că ne aflăm în plină perioadă caniculară, traseiştii politici preferă în continuare motivaţiile bahice pentru a justifica plecarea lor de la un partid la altul! În astfel de situaţii, dumnealor preiau identitatea cetăţeanului turmentat, un personaj etalon al politichiei noastre. Traseistul politic a sesizat că cetăţeanul turmentat se bucură de simpatia poporului, fiind mediatizat la tot pasul în diverse ipostaze. Cetăţeanul turmentat conduce autoturismul în stare de ebrietate, dimineaţa la ora 5, dă cu palma de pămînt şi se ţine de petreceri. Starea de beţie, mă refer la orice beţie, inclusiv la cea de cuvinte, a pus stăpînire pe eşichierul politic, fiind o trăsătură dominantă. Foştii pedişti care se întorc la partidul-momeală se scuză pentru momentul lor de prosteală, declarînd: "PD, să ne ierţi, hîc, că am fost

beţi!" Starea de beţie este invocată ca principală cauză a bramburelii de la un partid la altul. El avea conştiinţă cînd a plecat din PD, dar era beat! Sînt tot mai mulţi cei care merg în politică pe mai multe cărări. Se dau şmecheri şi invocă tot timpul cele două capete ale aranjamentelor de culise. În realitate, sînt nişte veritabili oportunişti. Sigur, ca să nu se afle chestiunea asta, care bate mult obrazul, preferă să dea vina

pe starea de ebrietate. Adevărul este că starea de ebrietate este frecvent ilustrată de mijloacele media, motiv pentru care politichia noastră este clasificată după numărul de stele de alcool sau după cele generate de şpriţul de vară. Sînt reprezentanţi ai Puterii care pot fi văzuţi de popor doar prin cîrciumi. E şi firesc ca, în aceste condiţii, cetăţeanul turmentat să se bucure de o înaltă apreciere naţională. Tot mai mulţi beţivani se bat cu pumnul în piept la apariţia pe ecrane a cetăţeanului turmentat. "E de-al nostru!" După care se aude

un rîgîit declanşat de calitatea infectă a berii fabricate pentru talpa poporului... Starea de beţie şi-a depăşit cu mult statutul de altădată. Am depăşit vremurile de tristă amintire cînd drojdierul era pus la stîlpul infamiei şi condamnat pentru excesul de secărică. Astăzi, după cum timpurile de şpriţ de vară pe care le trăim o atestă, starea de beţie a devenit o doctrină. Se bea cu simţ de răspundere la cel mai înalt nivel. Nu se admite nici un fel de derogare. De pildă, nu am auzit pe nimeni să spună: "Băi, politicianule, fă-te că bei şpriţ de vară

pînă diseară..." E clar, faţă de alte tronsoane ale politichiei, aici nu se mimează. Din acest motiv, starea de beţie este folosită ca argument de bază în cazul diversiunilor politice sau de altă natură. Chiar şi cînd se justifică prostia... Nu o să-i auziţi pe guvernanţi recunoscînd că sînt incompetenţi. Dacă ceva nu e în regulă, spun cu o sinceritate dusă pînă la piele: "Eram beţi!" Toţi cei care se întorc acum la PD se agaţă de starea lor naturală-starea de beţie. Vor unii să dea buzna în crama Puterii pentru că au sesizat că acolo nici unul nu este treaz! Au transformat ţara într-o imensă bodegă şi terasă cu lăutari. Acum, indiferent de anotimp, miroase tot timpul a doagă. Starea de beţie şi-a pus amprenta pe tot ce mişcă în ţara asta. Televiziunile transmit în direct beţiile organizate de cei aflaţi la putere. Îi place amărăşteanului să bea prin reprezentanţi. Dacă e cuminte şi stă în banca lui, i se repartizează un eşantion din starea de beţie. Nu-i aşa, să se simtă bine şi poporul! Speră cei care şi-au făcut calcule pentru alegerile din 2008, dacă nu cumva vom avea anticipate, ca în ziua votării poporul să fie zdrenţe şi să-şi exprime opţiunea electorală sub apăsarea dulceag-amăruie a

stării de beţie! Au imaginaţie, de ce să nu recunosc, cei care trag sforile în ţara asta, invocînd sau ridicînd în slăvi starea de beţie! Starea de beţie le-a luat unora minţile!