Documente dezvăluite de ediţia online a ziarului “The Guardian” oferă detalii despre acuzaţiile pe care autorităţile suedeze i le aduc lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, site aflat la originea dezvăluirii a mii de documente diplomatice americane. Acuzaţiile sunt conţinute într-un material al poliţiei din Stockholm, pe care ziariştii britanici l-au accesat în mod neautorizat. Julian Assange neagă acuzaţiile autorităţilor suedeze şi nu a fost pus sub acuzare în mod oficial. Cele două suedeze aflate în spatele acuzaţiilor au fost criticate de susţinătorii săi că fac parte dintr-o conspiraţie menită să îl discrediteze pe fondatorul WikiLeaks.

Acuzaţiile se referă la o perioadă de zece zile, după ce Julian Assange se deplasase la Stockholm pe 11 august 2010. Una dintre femei, “Domnişoara A”, a declarat că ea aranjase vizita lui Julian Assange în Suedia şi îl găzduise în apartamentul ei. Potrivit declaraţiei femeii, contestată de fondatorul WikiLeaks, a început să o mângâie pe picior în timp ce beau ceai, după care a început să o dezbrace. “Am încercat să pun unele haine pe mine, dar Assange le-a dat jos din nou”. Domnişoara A a precizat că nu voia să meargă mai departe, dar că era deja prea târziu pentru a-l opri pe Assange. Apoi, Domnişoara A şi-a dat seama că Assange dorea să facă sex neprotejat cu ea, după care acesta ar fi acceptat să folosească prezervativul, despre care la sfârşit a descoperit că era rupt. Julian Assange recunoaşte că a avut relaţii intime cu ea, precizând însă că nu a rupt prezervativul. O altă tânără din Suedia, “Domnişoara W” susţine că a refuzat să întreţină relaţii sexuale cu Julian Assange tot pentru că acesta nu dorea să utilizeze prezervativ, precizând că acesta s-a culcat cu ea în timp ce ea dormea.

Fondatorul WikiLeaks, care a fost eliberat joi pe cauţiune, va petrece Crăciunul şi probabil mai multe luni consemnat într-un conac englezesc opulent, situat la 200 de kilometri de Londra, aşteptând hotărârea judiciară asupra extrădării sale în Suedia.

• Noi ameninţări • Fondatorul WikiLeaks a declarat, sâmbătă, că viaţa sa este ameninţată, iar el şi colegii săi se confruntă cu riscuri semnificative, relatează cotidianul “The Guardian”, în ediţia online. “Există o ameninţare pentru viaţa mea. Există o ameninţare pentru personalul meu. Există riscuri semnificative cu care ne confruntăm”, a spus acesta, în faţa conacului Ellingham Hall din Norfolk, unde este consemnat la domicliu.

Peste Ocean, Departamentul american al Justiţiei examinează modalităţi legale pentru acţiuni judiciare împotriva lui Julian Assange, afirmă vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, care l-a catalogat pe fondatorul WikiLeaks drept “un terorist high-tech”. ”Dacă a complotat cu un militar american pentru a obţine aceste documente secrete, este o acţiune fundamental diferită de cea a unui jurnalist”, subliniază vicepreşedintele SUA. Legea americană împotriva spionajului, datând din anul 1917, nu este adaptată unui astfel de caz, iar procurorii ar trebui să demonstreze că site-ul WikiLeaks, care a dezvăluit mii de note diplomatice americane, nu este o instituţie de presă tradiţională. Procurorii americani lucrează la o altă bază juridică, încercând să adune probe că fondatorul WikiLeaks a complotat, conform vicepreşedintelui Biden, cu militarul american Bradley Manning, suspectat că a transmis mii de documente prin Internet. Acuzaţia de complot ar permite Administraţiei americane să îl tragă la răspundere pe Julian Assange pentru risc la adresa securităţii naţionale, în contextul în care presa tradiţională intră sub incidenţa libertăţii de exprimare. Vicepreşedintele Biden a explicat că, de teama unor noi scurgeri de informaţii, interlocutorii săi preferă să discute cu el faţă în faţă.

• Momeală pentru Mugabe • Naţiunile Unite îi propuseseră, în 2000, un acord financiar şi o ţară de azil preşedintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, pentru a-l stimula să renunţe la putere, conform unei note diplomatice americane dezvăluită de WikiLeaks. Oferta a fost făcută de secretarul general ONU de la acea vreme, Kofi Annan, conform notei diplomaice, care citează o sursă din cadrul Mişcării pentru Schimbarea Democratică (MDC), de opoziţie. MDC nu are cunoştinţă despre detaliile acordului, dar a presupus că probabil include o ţară de azil şi o ofertă financiară a liderului libian Muammar Kadhafi. Partidul de opoziţie a aflat că Mugabe a respins oferta după ce s-a consultat cu soţia, precizează telegrama diplomatică americană, citată de publicaţia britanică The Observer. Robert Mugabe a încheiat un acord de împărţire a puterii cu MDC după ani de criză politică deschisă care a culminat în timpul prezidenţialelor din 2008. Conform acordului, liderul MDC, Morgan Tsvangirai, a fost numit în funcţia de premier în februarie 2009. Robert Mugabe, în vârstă de 86 de ani, s-a declarat foarte încrezător, sâmbătă, că va câştiga viitoarele alegeri din 2011.