Vedem zilnic în filmele americane cum criminali periculoşi, pedofili şi tâlhari fioroşi sunt identificaţi după ADN-ul lăsat la locul faptei. Anchetatorii iau probe din urmele lăsate de infractori, le introduc în calculator şi… apare fotografia suspectului. Totul se datorează unei baze de date cu profil genetic, pe care americanii au creat-o în urmă cu zeci de ani şi o actualizează periodic. Pentru a ne alinia la aceste standarde occidentale, autorităţile judiciare din ţara noastră au emis Legea 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ).

METODĂ NON-INVAZIVĂ Prelevarea probelor ADN se face în urma unei decizii a instanţei de judecată, odată cu pronunţarea hotărârii de condamnare a suspectului, la ieşirea acestuia din închisoare. Deţinuţii care părăsesc penitenciarele, după ispăşirea pedepsei, trec mai întâi pe la cabinetul medical, unde, în prezenţa unui poliţist şi a unui gardian, li se prelevează probe ADN. „Metoda prin care sunt luate aceste probe, stabilită prin lege, este non-invazivă şi se efectuează prin recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale cu un beţişor care are prevăzut la capăt o bucată de vată”, a declarat vicepreşedintele Tribunalului Constanţa, judecător Gheorghe-Viorel Teodor. Ulterior, proba recoltată este luată de poliţişti şi predată specialiştilor în genetică, care realizează profilul genetic al persoanei condamnate. Pasul următor este introducerea datelor în sistem, alături de numele şi fotografia deţinutului. Profilul genetic este păstrat în SNDGJ până când fostul puşcăriaş împlineşte 60 de ani. În cazul în care acesta moare înainte de a împlini 60 de ani, datele genetice sunt păstrate încă cinci ani după data decesului, apoi sunt şterse.

INFRACŢIUNI GRAVE Potrivit legii, persoanele cărora li se prelevează probe ADN sunt cele condamnate pentru omor, pruncucidere, ucidere din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, sclavie, viol, act sexual cu minor, perversiuni sexuale, incest, tâlhărie, tortură, rele tratamente aplicate minorului, genocid şi terorism. „Această bază de date genetice ajută foarte mult la identificarea suspecţilor în cazul comiterii unor infracţiuni. În cazul în care autorul faptei nu este la prima abatere, el poate fi identificat imediat, în urma ridicării probelor de la locul infracţiunii, după introducerea datelor în sistemul genetic”, a mai afirmat vicepreşedintele Tribunalului Constanţa. Scopul legii privind prelevarea probelor ADN este acela ca România să aibă o bază de date cu profil genetic de nivel mondial.