PIERDERI DE 12 MILIARDE DE DOLARI Încrederea consumatorilor este cel mai important capital pentru orice firmă sau instituţie financiară. Sunt vremuri tulburi, în care nimic nu e sigur, iar asupra unor giganţi din lumea finanţelor sau mari producători de modă, ca să ne limităm doar la exemplele actuale, planează suspiciuni grave. Banca Centrală a Germaniei, Bundesbank, a lansat o investigaţie pentru a clarifica dacă conducerea instituţiei a ascuns pierderi de până la 12 miliarde de dolari în timpul crizei financiare. Investigaţia urmează să stabilească dacă cea mai mare bancă din Germania a supraevaluat intenţionat instrumente financiare derivate, astfel încât să evite un eventual ajutor de stat. Pentru asta, anchetatorii Bundesbank vor călători la New York, săptămâna următoare. Experţii băncii centrale vor discuta cu persoane care au informaţii despre tranzacţiile Deustche Bank din perioada 2006-2009, inclusiv foşti angajaţi.

Investigaţia deschide un nou front pentru Deutsche Bank. Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA se află printre autorităţile de reglementare care cercetează deja cazul. Banca germană a negat până în prezent acuzaţiile. Trei angajaţi ai Deutsche Bank au contactat separat comisia pentru bursă din SUA, cu acuzaţii că banca a supraevaluat, în timpul crizei financiare, o poziţie uriaşă de trading, cu o valoare de 130 de miliarde de dolari. Traderii ar fi evitat înregistrarea pierderilor în timpul turbulenţelor financiare din 2007-2009, iar conducerea era la curent cu situaţia, au afirmat aceştia. Dacă pierderile ar fi fost înregistrate corect, ar fi depăşit patru miliarde de dolari şi ar fi putut ajunge chiar până la 12 miliarde de dolari.

EXPLOATAREA ANGAJAŢILOR În Spania, retailer-ul Zara este cercetat pentru condiţiile de muncă ale angajaţilor săi din Argentina. Atât muncitori imigranţi, cât şi copii au fost găsiţi la fabricile din Argentina, în timp ce lucrau fără oprire, mai precis 13 ore pe zi, şase zile pe săptămână. Compania este anchetată pentru condiţiile de muncă inumane ale angajaţilor săi: imigranţii bolivieni ajung să trăiască în condiţii ingrozitoare, în fabrică, deoarece nu au voie sa plece fără permisiunea unui superior. “Suntem surprinşi de aceste afirmaţii, conform puţinelor informaţii pe care le-am primit până acum, atelierele în cauză nu par să aibă nicio relaţie cu furnizorii noştri din Argentina”, a fost poziţia oficială a companiei. Zara are 60 de producători din Argentina şi în ultimii doi ani s-au efectuat mai multe controale.

ŞOC ŞI GROAZĂ Şi marii deţinători de capital din Marea Britanie, de această dată, au suferit o lovitură. Milioane de email-uri ale industriei financiare offshore din Marea Britanie au ajuns în posesia jurnaliştilor, expunând pentru prima dată identitatea a mii de bogaţi anonimi din întreaga lume, de la preşedinţi la plutocraţi, de la fiica unui dictator notoriu la un milionar britanic acuzat de ascunderea bunurilor de la fosta lui soţie. Scurgerea de informaţii, în principal din paradisul offshore din Insulele Virgine Britanice, are potenţialul de a provoca un şoc seismic la nivel mondial, pentru un comerţ off-shore în plină expansiune. Se estimează că peste 20 de trilioane de dolari, aparţinând unor persone fizice bogate, ar putea fi depozitate în conturile off-shore din insulele Virgine Britanice, cel mai de succes paradis fiscal secret care găzduia bogaţi.

În Franţa, Jean Jacques Augier, co-trezorierul companiei preşedintelui Francois Hollande şi totodată un prieten apropiat al acestuia, a fost forţat să îşi identifice în mod public partenerul său de afaceri chinez. În Mongolia, ministrul de Finanţe şi vicepreşedinte al Parlamentului, Bazarts Sangajav, ar putea demisiona din politică, în urma acestei anchete privind o companie şi un cont elveţian înfiinţate în perioada în care era ministru de Finanţe, între 2008 şi 2012. Numele au fost dezvăluite în cadrul unui proiect inovator, desfăşurat de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, în colaborare cu ”The Guardian” şi alte organisme ale mass-media internaţionale, care îşi publică rezultatele de cercetare în comun, în această săptămână. Proiectul se poate dovedi extrem de dăunător pentru siguranţa celor mai bogaţi oameni din lume, deveniţi dintr-o dată nesiguri că averile lor rămân ascunse guvernelor şi... vecinilor.

Pe lista bogaţilor cu averea ascunsă în paradisuri offshore se numără preşedintele Azerbaidjanului şi familia sa. Un magnat local al construcţiilor, Hassan Gozal, controlează companii create în numele celor două fiice ale preşedintelui Ilham Aliyev. Soţia vicepremierului rus, Olga Şuvalova, deţine, la rândul său, capital ascuns, deşi omul de afaceri şi politicianul Igor Şuvalov a negat acuzaţiile de activităţi ilicite în afacerile sale off-shore. Nu lipseşte nici Maria Imelda Marcos Manotoc, în prezent guvernatoare a unei provincii şi fiica cea mare a fostului preşedinte filipinez Ferdinand Marcos, cunoscut pentru fapte de corupţie. Bogata colecţionară spaniolă de artă, baroneasa Carmen Thyssen-Bornemisza, fostă regină a frumuseţii şi văduva magnatului oţelului Thyssen, se foloseşte de companii offshore pentru a cumpăra tablouri.