Ziua de 20 aprilie 2010 va intra în istorie ca o zi neagră, provocând cel mai mare dezastru ecologic al omenirii. Platforma petrolieră de foraj la mare adâncime Deepwater Horizon, deţinută de British Petroleum (BP), a explodat, cauzând moartea a 11 angajati şi ruperea unui puţ ce deversează, de atunci, circa 100.000 de barili de ţiţei în apele Golfului Mexic. Compania a fost acuzată de încălcarea procedurilor înainte de explozie, iar până în prezent nu a reuşit să facă progrese evidente pentru oprirea deversării, în pofida sumelor uriaşe cheltuite. Operaţiunile vizează atât curăţarea apelor şi a ţărmurilor afectate, cât şi despăgubirea comunităţilor şi companiilor a căror activitate a fost afectată.

Dezastrul din Golful Mexic a devenit o problemă-cheie pentru administraţia Obama, modul în care preşedintele va gestiona criza având şanse mari să determine rezultatul alegerilor din noiembrie, când Partidul Democrat va dori să îşi consolideze majoritatea din Congres. Totodată, riscă să tensioneze relaţiile dintre SUA şi Marea Britanie.

Pagube de miliarde de dolari. Un raport intern al companiei BP, dat publicităţii în urma audierilor din Congresul american, întăreşte cel mai pesimist scenariu înaintat de specialişti cu privire la fisurarea puţului de petrol. Oficialii BP susţin că ”în cel mai rău caz”, puţul rupt din Golful Mexic deversează 100.000 de barili de petrol pe zi. Cifra, echivalentul a 15,9 milioane de litri, este cu mult mai ridicată decât cea mai pesimistă estimare a Guvernului american, de 60.000 barili pe zi (9,5 milioane litri). Marţi s-au putut colecta 27.100 de barili, cea mai mare cantitate de până acum, dar ieri, procesul a fost oprit din cauza unor probleme tehnice, urmând a fi reluat cât mai repede posibil.

Costurile efective legate de dezastru au depăşit două miliarde de dolari, din care 105 milioane de dolari reprezintă despăgubiri plătite comunităţilor şi firmelor americane afectate. BP va încerca să strângă 50 de miliarde de dolari de la acţionari, bănci şi din vânzări de active, pentru a acoperi costurile crizei. Grupul a anunţat că va suspenda plata dividendelor către acţionari şi va creşte, în acest an, valoarea activelor vândute cu zece miliarde de dolari pentru a-şi acoperi o parte din pagube. BP trebuie să creeze, la cererea Casei Albe, un cont cu 20 de miliarde de dolari pentru acoperirea asigurării pagubelor produse.

Efecte vizibile. 86 de persoane s-au îmbolnăvit în urma scurgerii de petrol. Numai în statul Louisiana, circa 71 de persoane au avut până acum probleme de sănătate. Printre persoanele care au semnalat simptome precum gât iritat, tuse, dificultăţi respiratorii, iritarea ochilor, greaţă, dureri în piept şi dureri de cap, 50 lucrează pe platforme petroliere sau participă la operaţiunile de colmatare a mareei negre. În statele Louisiana, Florida şi Texas, sute de animale, mai ales păsări, au murit, victime ale imensei pete de petrol. Potrivit autorităţilor federale, 792 animale, păsări, broaşte ţestoase şi delfini, au murit, pline de petrol, în apele golfului şi pe coaste. Ieri, în cea de-a 65-a zi de criză, primarul din New Orleans, Mitch Landrieu, a vizitat delta fluviului Mississippi, alături de primari din alte 17 oraşe americane afectate. Coasta statului Louisiana se confruntă cu un blocaj economic fără precedent, fiind dependentă de pescuit şi turism, activităţi întrerupte de pata tot mai groasă şi mai întinsă de petrol.

Teledon pentru combaterea poluării. Realizatorul de televiziune Larry King a găzduit un teledon de două ore, luni seară, la care au participat numeroase staruri de la Hollywood, cu scopul de a sprijini programul de combatere a poluării cu petrol. Acest teledon a avut loc în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii Larry King Live, pe postul de televiziune CNN. Printre participanţii confirmaţi s-au numărat Robert Redford, Cameron Diaz şi Kathy Griffin, dar şi Sting sau Justin Bieber. Teledonul a avut ca scop strângerea de fonduri în favoarea organizaţiilor non-profit United Way şi National Wildlife Federation and The Nature Conservancy, implicate în diverse programe de ajutorare a oamenilor şi animalelor afectate de pata de petrol din Golful Mexic. Teledonul a putut fi urmărit şi pe Internet, prin intermediul platformelor Facebook şi Twitter. Numai că telefonul a fost un eşec în materie de audienţă, cu numai 547.000 de spectatori, clasându-se pe locul opt în topul celor mai urmărite emisiuni de televiziune difuzate luni seară. S-a strâns totuşi suma de 1,8 milioane de dolari.

Liber la forare. Interdicţia temporară de forare la mare adâncime în Golful Mexic, impusă de administraţia Obama, a fost ridicată în urma unei decizii judecătoreşti. Cu toate acestea, secretarul american pentru Resurse Naturale şi Patrimoniu, Ken Salazar, a declarat că administraţia Obama va introduce un nou moratoriu privind forajul la mare adâncime pentru a reinstala temporar restricţia de forare. Judecătorul Martin Feldman, cel care a inversat decizia, este bănuit de părtinire şi chiar corupţie, pentru că a deţinut acţiuni la mai multe companii petroliere, ţinând partea reclamanţilor.

Prognoză meteo îngrijorătoare. Autorităţile americane şi BP sunt cu ochii pe prognoza meteo, după ce specialiştii au anunţat că există condiţii pentru formarea de uragane. Furtunile însoţite de tunete şi fulgere din Marea Caraibelor pot duce la fenomene tropicale mult mai violente în zilele următoare. Centrul Naţional pentru Uragane din Miami anunţă că există şanse de 40% de formare a unui ciclon. În cazul în care situaţia se agravează, vasul folosit la captarea petrolului va trebui mutat într-o zonă sigură, unde va rămâne cel puţin zece zile. Bineînţeles, furtunile ar extinde cu şi mai multă uşurinţă petrolul în apele oceanului. Există chiar o teorie care susţine că accidentul din Golful Mexic ar fi provocat, practic, ”spargerea oceanului”, un fenomen ireversibil, cu implicaţii catastrofale asupra omenirii, câtă vreme poluarea cu petrol ar putea afecta întregul ocean planetar, sufocând, practic, orice formă de viaţă.

Europa, în pericol!

Cele mai pesimiste estimări arată că scurgerea de petrol din Golful Mexic va continua până în luna decembrie. În acelaşi timp, simulările Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA arată că mareea neagră ar putea ajunge în Oceanul Atlantic. În cazul în care puţul de petrol nu este închis până la mijlocul verii, pata va ajunge pe coasta Floridei, de-a lungul Coastei de Est, pe lângă statul Carolina de Nord şi până în mijlocul Oceanului Atlantic. Dacă scurgerea se va prelungi necontrolat, ar putea ajunge aproape de Europa. Petrolul va fi atunci foarte degradat şi diluat.

Un căpitan beat şi consecinţe dezastruoase

Pe 24 martie 1989, imediat după miezul-nopţii, petrolierul Exxon Valdez a naufragiat pe reciful Bligh, la vest de insula Prinţul William Sound, în Alaska. Coliziunea s-a soldat cu deversarea în apă a 256.000 barili de petrol, echivalentul a 125 de bazine olimpice de înot. Petrolierul transporta circa 1.264.155 barili de petrol. Exxon Valdez a produs cel mai grav accident de gen din SUA, din ultimii 25 de ani, situându-se pe locul 34 în lume în funcţie de cantitatea de petrol revărsată, pentru că în materie de distrugeri provocate mediului înconjurător s-a situat pe primul loc. În urma scurgerii, 2.100 de kilometri au fost contaminaţi cu un strat gros de petrol, iar 1.770 de kilometri au fost uşor sau foarte uşor contaminaţi. Cea mai complicată treabă a fost curăţarea zonei. A fost nevoie de patru veri şi nu toate plajele au fost curăţate, unele având petrol şi acum. La operaţiuni au participat 10.000 oameni, 1.000 de vase şi 100 de avioane şi elicoptere. Dar valurile din timpul iernii au jucat cel mai mare rol. Compania Exxon susţine că a cheltuit 2,1 miliarde de dolari. Apoi a fost nevoită să îşi schimbe denumirea în Sea River, iar petolierul Exxon Valdez, în Sea River Mediteranean, transportând şi acum petrol prin Oceanul Atlantic.

Accidentul a scos în evidenţă carenţe importante: neputinţa căpitanului Joe Hazelwood de a efectua el singur navigaţia, deoarece era beat; neputinţa Companiei Exxon de a-l verifica şi supraveghea pe căpitan şi de a asigura un echipaj suficient şi odihnit şi neputinţa Gărzii de Coastă americane de a implementa un sistem eficient de trafic al vaselor.