Rusia şi NATO nu reuşesc să ajungă la un acord privind modalităţile de relansare a dialogului pe teme de securitate, întrerupt după războiul ruso-georgian din august 2008, au declarat, vineri, surse diplomatice. Statele membre NATO au respins un nou tratat propus de Rusia pentru încadrarea lucrărilor Consiliului NATO-Rusia, înfiinţat în 2002, pentru a instituţionaliza dialogul dintre cele două părţi, a declarat un diplomat din cadrul Alianţei. Aliaţii preferă o îmbunătăţire a cooperării militare practice cu Moscova, a adăugat el, la încheierea unei reuniuni a Consiliului la nivel de ambasadori. ”Noi ne pronunţăm pentru îmbunătăţirea cooperării şi o mai mare deschidere faţă de Rusia, dar nu pentru semnarea unui tratat constrângător”, a precizat sursa citată. Membrii NATO consideră că dialogul trebuie să continue pe baza Actului Fondator, care guvernează, începând din 1997, reconcilierea foştilor inamici din timpul Războiului Rece şi a Declaraţiei de la Roma din 2002, care a pus bazele Consiliului NATO - Rusia.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a vorbit pentru prima dată despre acest nou tratat în decembrie, în timpul unei întâlniri cu omologii săi din statele NATO, care a consacrat relansarea relaţiilor după războiul ruso-georgian din august 2008. Textul proiectului nu a fost publicat, însă capitolul asupra căruia insistă Rusia şi care pare să deranjeze ţările occidentale se referă la definiţia trupelor combatante, a declarat, vineri, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin. ”Discuţia nu s-a încheiat, însă tendinţa este vizibilă. NATO vrea în continuare să evite definirea acestor trupe”, a adăugat el. Rogozin a precizat că Rusia vrea să evite staţionarea de trupe străine la graniţele sale, fără să aibă posibilitatea de control asupra acestora. Apreciind ca total inacceptabil ca statele membre NATO să îşi menţină punctul de vedere asupra unui subiect sensibil pentru Moscova, el a apreciat că ar putea fi necesare discuţii la cel mai înalt nivel pe această temă.

Între timp, deputaţii ruşi au aprobat, vineri, în ultima lectură, o lege care extinde prerogativele serviciilor speciale (FSB), iniţiativa aparţinându-i preşedintelui Dmitri Medvedev, deşi a fost criticată de organizaţiile pentru drepturile omului. Proiectul, care permite serviciilor speciale să transmită avertismente oricărei persoane suspectate că ar crea condiţii favorabile comiterii unei infracţiuni, a fost susţinut de 354 de membri ai Dumei de Stat, alţi 96 votând împotrivă. Potrivit noii legi, orice persoană sau companie care va fi vizată de activitatea unui agent FSB ar putea fi amendată cu sume cuprinse între 500 şi 50.000 de ruble (13 - 1.300 de euro) sau plasarea în detenţie maxim zece zile. Proiectul de lege a fost criticat dur de opoziţie şi de activiştii pentru drepturile omului, care se tem de revenirea la detenţiile arbitrare de pe vremea URSS. Trei membri ai formaţiunii Iabloko care protestau în faţa Dumei de Stat împotriva acestui proiect au fost reţinuţi.