PROBLEME PSIHICE Un nou raport avertizează că secetele şi inundaţiile pot duce la apariţia unor probleme psihice, precum anxietatea, depresia şi chiar la sinucidere. La nivel mondial se vorbeşte din ce în ce mai des despre condiţii meteo extreme. Ceea ce nu este precizat în aceste discuţii, însă, sunt efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii omului. Tocmai din acest motiv, cercetătorii din Australia au publicat un nou studiu ce priveşte exact această problemă. Specialiştii susţin că, în urma unor dezastre naturale, una din cinci persoane este afectată psihic de schimbare, devenind fie depresivă, fie violentă. De exemplu, după câteva luni de la tragedia produsă de ciclonul Larry în Australia, în 2006, unu din zece copii prezentau tulburări de stres posttraumatic, iar pentru mai mulţi ani, în unele comunităţi rurale, rata de suicid s-a menţinut la 8%. Cercetătorii au mai descoperit că, în urma dezastrelor cu urmări pe termen lung, rata solidarităţii comunitare scade drastic, menţinându-se astfel timp îndelungat. Cei mai afectaţi de aceste schimbări sunt copiii. Aceste efecte pe termen lung se resimt mai accentuat în ţările slab dezvoltate sau în zonele rurale, unde oamenii au prea puţin acces la serviciile de sănătate mintală.

ZECE ANI DE STUDII La o concluzie similară au ajuns şi cercetătorii americani. Evenimentele din 11 septembrie 2001 au avut efecte grave asupra sănătăţii, înregistrându-se forme de cancer la pompieri, probleme respiratorii şi depresii la personalul de intervenţie şi salvare. Cu ocazia comemorării a zece ani de la atentate, revista ştiinţifică britanică ”The Lancet” a publicat un întreg dosar pe acest subiect, ce cuprinde studii, trei editoriale şi studii anexe.

Primul studiu vizează 9.853 pompieri care au intervenit după atentatele de la World Trade Center, unii în prima linie, alţii nu. Au fost înregistrate 263 de cazuri de cancer faţă de 238 la populaţia generală similară. La pompierii care n-au fost expuşi direct condiţiilor de la locul atentatelor au fost constatate 135 cazuri faţă de 161 la populaţia generală. Rata mai mică a cancerului faţă de populaţia generală se explică prin starea bună de sănătate a pompierilor şi prin faptul că fumează mai puţin. Diferenţa de risc între pompierii expuşi direct şi ceilalţi este de 19%. Asocierea între expunere şi cancer este plauzibilă din punct de vedere biologic, pentru că anumite elemente cu potenţial de contaminare de la World Trade Center sunt carcinogeni cunoscuţi. Expunerea la condiţiile menţionate poate duce la tulburări inflamatorii ce favorizează cancerul.

Cercetătorii Şcolii de Medicină Mount Sinai din New York au luat în considerare 27.000 persoane din cele 50.000 care au intervenit la locul atentatelor, poliţişti, pompieri, constructori, funcţionari municipali, constatând că aceştia continuau să aibă serioase probleme de sănătate fizică şi mentală: 28% sufereau de astm, 42% de sinuzită, 39% de reflux gastro-esofagian. Aproape jumătate aveau capacităţile respiratorii diminuate, 28% sufereau de depresie, 32% de stres posttraumatic şi 21% de tulburări provocate de panică. Cifrele au fost mai scăzute la poliţişti, mai obişnuiţi cu situaţiile de mare stres.

Un studiu complementar arată ce efecte negative asupra sănătăţii a avut şi reacţia SUA la atacuri: războaiele din Irak şi Afganistan. Se menţionează cei 1.568 militari americani ucişi în Afganistan, cei 4.408 din Irak, morţi la care se adaugă victimele din trupele de intervenţie ale ONU. Studiul îi mai pomeneşte şi pe cei 8.832 civili afgani ucişi între 2007 şi 2010, zecile de mii de morţi din Irak, precum şi zecile de mii de militari răniţi în cele două ţări, fără a-i mai pune la socoteală pe cei atinşi de probleme psihice la revenirea în SUA. Accesul la lucrurile vitale a devenit foarte dificil: în Afganistan, 80% din locuitorii de la ţară beau apă contaminată, iar în Irak 25% din populaţie nu are acces la apă curată. Copiii suferă de malnutriţie, infrastructurile de sănătate sunt afectate sau distruse, iar cadrele medicale au fost ucise sau au fugit.