Parlamentul European a găzduit joi o dispută între europarlamentarii români. Pozițiile reprezentanților PNL și PSD sunt lesne de intuit. Unii au acuzat încercarea guvernanților de a modifica pe sub mână acte extrem de importante pentru Justiție, iar ceilalți au reclamat tentativa Opoziției de răsturnare a guvernului abia instalat în funcție. Faptul că executivul european a avut un discurs similar cu al Opoziției românești nu este o surpriză, având în vedere faptul că alegerile comunitare au fost câștigate de PPE, din care face parte și PNL, motiv pentru care conducerea guvernului Europei (Comisia Europeană) este instalată de colegii de familie politică europeană ai liberalilor. Au fost însă surprinzătoare pozițiile adoptate de doi rebeli care au fost în PNL, dar au luat alt drum. Atât Norica Nicolai, cât și Mircea Diaconu au avertizat că în România se încearcă, prin dezinformări care au ajuns și la nivel comunitar, răsturnarea unui guvern legitim și au cerut ca democrația românească să fie lăsată să-și urmeze calea.

Disputa românească pe marginea ordonanței de modificare a codurilor penale și actului normativ privind grațierea a ajuns joi dimineață și la nivelul Parlamentului European, în cadrul unei dezbateri organizate la o zi după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans au avertizat Guvernul României, într-o scrisoare oficială, să nu submineze lupta împotriva corupţiei. Pentru că și Parlamentul European este un for politic, la fel ca și Parlamentul național al României, la fel ca și Comisia Europeană - echivalentul Guvernului român -, și discuțiile din dezbaterea de la Bruxelles au avut aceleași accente. De aceea nu a fost nicio surpriză că exponenții Partidului Popular European care a câștigat ultimele alegeri comunitare (din care face parte și PNL), Junckers și Timmermans, au adoptat un discurs-copie fidelă a argumentației pe care ne-o servește președintele interimar al PNL, Raluca Turcan. Pe fond, e foarte posibil ca avertismentul oficial semnat în numele Comisiei Europene de Timmermans și Junckers să fi fost scris tocmai în baza unei informări a "colegilor" care conduc Opoziția din România.

De altfel, după un nou discurs de început în care oficialii CE reluau aceste argumente, greul dezbaterii a fost dus tot de politicieni români. Pe de-o parte, fosta procuroare Monica Macovei a vorbit mai mult despre titlurile din presă și mișcările de masă decât despre proiectele legislative care au atras atenția PE și despre care era vorba în dezbatere. Evident, politicienii liberali și social-democrați au susținut pozițiile partidelor pe care le reprezintă, poziții cunoscute opiniei publice din România.

Cele mai relevante sunt însă pozițiile adoptate de Norica Nicolai, fostul europarlamentar PNL care a refuzat să treacă din familia europeană ALDE la PPE doar pentru că PNL a înghițit prin absorbție PDL, și europarlamentarul independent Mircea Diaconu, care a luptat doi ani cu atacuri furibunde din Justiție, care s-au dovedit a fi fără susținere. Pe de-o parte, Norica Nicolai a avertizat că recentele proteste din România sunt de fapt o încercare disperată de răsturnare a unui guvern legitim. "Statul român este hotărât să lupte împotriva corupției, dar anticorupție nu înseamnă o justiție abuzivă. Inclusiv DNA a fost înființată prin Ordonanță de Urgență", a spus Norica Nicolai. La rândul lui, Diaconu a relatat abuzurile la care a fost supus în cei doi ani în care a fost anchetat și trimis în judecată fără constatarea vreunui prejudiciu, pentru a fi ulterior achitat definitiv și irevocabil, și a cerut PE să lase democrația din România să-și urmeze cursul: "În România este o enormă problemă, dar nu unde o discutați și unde o vedeți unii dintre dumneavoastră, ci în faptul că votul popular este modificat, furat și aruncat la coș prin alte metode decât cele democratice. Lăsați România să-și găsească drumul singură, are toate instituțiile la îndemână! În România este democrație. Dovada? Oamenii protestează în stradă. Nu le interzice nimeni".