Discuţiile referitoare la revenirea Franţei în comandamentul integrat al NATO se amplifică, transformîndu-se într-o confruntare în privinţa simbolurilor, ignorînd aspectele pur militare. Preşedintele Nicolas Sarkozy vrea să anunţe această decizie pînă la summit-ul Alianţei Nord-Atlantice, prevăzut în luna aprilie la Strasbourg şi Kehl. Dar dezbaterea a depăşit cu mult aspectul tehnic al unei măsuri care constă în revenirea completă în structura militară integrată a NATO, din care generalul Charles de Gaulle a ieşit în anul 1966.

Timp de peste 40 de ani, această postură particulară a fost menţinută de diferiţi preşedinţi ai ţării, deşi în ANUL 1995, Jacques Chirac a luat în considerare o revenire. Opoziţia de stÎnga avertizează cu privire la reintegrare întrucÎt, în opinia sa, aceasta va distruge imaginea de independenţă a Franţei. “Sîntem aliaţi ai americanilor, nu vasali. Faţă de numeroase state, noi nu vom mai avea aceeaşi realitate politică”, a apreciat fostul premier socialist Laurent Fabius. Un alt deputat socialist, Jean-Michel Boucheron, a menţionat spectrul unei Franţe transformate într-o “Marea Britanie bis”. Şi fosta candidată la preşedinţie, Segolene Royal, şi-a exprimat temerea cu privire la “un semnal de aliniere a Franţei la sfera occidentală”. Această perspectivă este de asemenea privită cu rezerve, cu o ostilitate deschisă de către dreapta ataşată de valorile gaulliste, obligînd Guvernul la un efort de explicaţie în faţa propriilor susţinători. Chiar şi Francois Bayrou, moştenitor al unei tradiţii actuale mai degrabă americanofile, a cerut ca “alegerea generalului de Gaulles să nu fie risipită, să nu fie aruncată”.