Curtea Constituțională judecă miercuri sesizarea depusă de PSD la propria lege privind dezincriminarea conflictului de interese, dar și pe cea a președintelui Klaus Iohannis la legea care stabileşte că aleşii locali condamnaţi cu suspendare nu-şi pierd mandatul.

Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL. Adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor din partea PSD, Florin Iordache, şi de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat, aproape în unanimitate, de parlamentari de la toate partidele.

Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ''ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie'' deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea ''are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituţia României: <<Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile >>''.

De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: ''(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o <<subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie>> pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă''.