Julian Assange a părăsit închisoarea pentru a se instala într-un conac rural englezesc joi seară, după achitarea cauţiunii cerute pentru eliberarea sa condiţionată de către un tribunal britanic. Eiberarea sa a fost întârziată din cauza dificultăţilor de a se aduna cele 240.000 de lire, circa 283.000 euro pentru cauţiune, din care 200.000 trebuiau vărsate în lichid. Mai multe personalităţi, între care regizorul american Michael Moore şi cineastul britanic Ken Loach, au contribuit la strângerea sumei prin donaţii proprii. Fondatorul WikiLeaks a părăsit tribunalul, sub ninsoare, în Land Rover-ul blindat al unui prieten care urma să-l conducă spre reşedinţa sa forţată pentru Crăciun şi, fără îndoială, pentru mai multe luni din cauza numeroaselor apeluri şi recursuri la care este de aşteptat să se recurgă în cadrul procedurii de extrădare către Suedia.

• Anchetă suspendată • Poliţia australiană a anunţat, ieri, că va renunţa la ancheta asupra WikiLeaks, apreciind că site-ul nu încalcă legea australiană prin difuzarea de mesaje ale diplomaţiei americane. Guvernul australian şi premierul Julia Gillard afirmaseră anterior că activităţile WikiLeaks, site fondat de australianul Julian Assange, sunt “complet iresponsabile” şi potenţial ilegale. Procurorul general Robert McClelland a declarat că poliţia a relevat fapte care, în funcţie de context, pot fi infracţiuni dar că nu a fost identificat niciun delict penal cu privire la textele australiene. Guvernul rămâne înse extrem de contrariat de “difuzarea iresponsabilă şi neautorizată de documente clasificate”.

• Extrădare către SUA • O comisie a Congresului SUA a audiat o serie de avocaţi în legătură cu posibilitatea acuzării lui Julian Assange de încălcarea legii privind spionajul (Espionage Act), dar şi problemelor legale şi constituţionale ridicate de dezvăluirile WikiLeaks. Se conturează un consens în rândul avocaţilor, inclusiv al celor specializaţi în probleme constituţionale, în paralel cu o analiză a tuturor problemelor în formularea unei acuzaţii, potrivit căruia Julian Assange va fi pus sub acuzare. Însă, aceştia se îndoiesc de şansele de a obţine extrădarea acestuia din Marea Britanie şi cred că va fi şi mai dificil dacă fondatorul WikiLeaks va fi extrădat în Suedia. Avocaţii sunt însă conştienţi că Julian Assange şi WikiLeaks ar putea argumenta că este vorba despre o organizaţie de presă, cum este descris site-ul, care este, astfel, protejat de libertatea presei. Se mai poate argumenta că dacă Julian Assange poate fi pus sub acuzaţie, de ce să nu fie acuzate şi publicaţii ca “The New York Times”, “The Guardian” sau “Der Spiegel”. Departamentul de Justiţie ar trebui să îl acuze pe Julian Assange de conspiraţie, împreună cu Bradley Manning, soldatul suspectat că a furnizat WikiLeaks mii de documente confidenţiale americane. Fondatorul WikiLeaks s-a declarat îngrijorat de o eventuală extrădare către SUA, deosebit de critice faţă de dezvăluirile site-ului său.

• Libertatea de exprimare • Vicepreşedintele american, Joe Biden, a apreciat că publicarea de către WikiLeaks a mii de telegrame diplomatice nu a provocat prejudicii importante relaţiilor administraţiei de la Washington cu partenerii săi din lume. Nu la fel de împăciuitor este însă preşedintele Obama, care a calificat sâmbătă drept “acte deplorabile” dezvăluirile WikiLeaks, în primul său comentariu public asupra acestui subiect de la data la care site-ul a început publicarea a peste 250.000 de documente diplomatice americane, la sfârşitul lunii noiembrie.

• Campanie de afişaj • Hackeri din grupul Anonymous, aflaţi deja la originea unor atacuri informatice împotriva Visa şi Mastercard, au promis să lanseze sâmbătă o campanie de afişaj pentru susţinerea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, ameninţat cu proceduri judiciare în Suedia. “Operation Paperstorm”, în traducere Operaţiunea furtuna hârtiilor, face apel la susţinătorii WikiLeaks să imprime un logo, un manifest sau orice care este vizibil sau puternic, apoi să îl afişeze sâmbătă în benzinării, staţii de metrou sau orice alt loc public, potrivit unui mesaj difuzat pe site-ul Twitter AnonOps communications, utilizar de hackeri din grupul Anonymous. Grupul încearcă astfel să schimbe tactica, după recentele sale atacuri împotriva site-urilor furnizorilor americani de carduri bancare Visa şi MasterCard, şi împotriva societăţii PayPal, ca răspuns la decizia lor de a bloca plăţile către WikiLeaks.

• Românii nu sunt o problemă pentru Spania • Ministrul spaniol de Finanţe considera în 2008 că imigranţii români nu reprezintă o problemă pentru Spania, care se confrunta cu o creştere a ratei şomajului, deoarece aceştia se puteau întoarce în România sau puteau merge în altă ţară UE, potrivit unei note diplomatice dezvăluite de WikiLeaks. Ministrul spaniol de Finanţe Pedro Solbes i-a mărturisit, într-o discuţie, ambasadorului american la Madrid, Eduardo Aguirre, că ţara sa se confruntă cu dificultăţi economice grave, potrivit unei note diplomatice datate 18 iulie 2008. La remarca ambasadorului că rata ridicată a şomajului din Spania va îngreuna integrarea imigranţilor, Pedro Solbes a replicat că depinde de ţara din care provin aceştia. “Latino-americanii nu au probleme culturale. Românii, a doua comunitate de imigranţi, ca mărime din Spania, s-ar putea întoarce în România, unde economia este în creştere rapidă, sau s-ar putea orienta spre alte ţări membre UE”, a declarat ministrul spaniol. Acesta a recunoscut totuşi că nord-africanii vor rămâne cel mai probabil în ţară, care vor îngroşa rândurile şomerilor.

• Presiuni asupra Italiei • SUA au exercitat presiuni asupra Guvernului italian în cazul răpirii în 2003 a clericului egiptean Abu Omar de agenţi CIA, iar premierul Silvio Berlusconi s-a arătat dispus să coopereze, potrivit unor note diplomatice publicate de WikiLeaks şi citate de “Der Spiegel” în ediţia online. În 2007, un tribunal din Milano a început procesul în lipsă al mai multor agenţi CIA, pentru rolul lor în extrădarea extraordinară în 2003 a lui Abu Omar, răpit din Italia şi transportat cu avionul în Egipt, prin Germania. Administraţia americană a lui George W. Bush a încercat să intervină, mai întâi la Milano, apoi la Roma, pentru a influenţa anchetele desfăşurate de procuratura italiană, potrivit acestor note secrete trimise la Washington de ambasada americană de la Roma. La început, eforturile au fost conduse prin canale diplomatice. Dar mai târziu, subiectul a fost abordat în timpul unor discuţii la cel mai înalt nivel cu premierul italian Silvio Berlusconi. “Răspunsul lui Berlusconi arată atitudinea sa condescendentă faţă de un sistem judiciar independent”, notează revista germană.

Documentele arată cum ambasadorul american în Italia, dar şi secretarul american al Apărării, Robert Gates, au exercitat presiuni directe asupra Guvernului italian. Aceştia au dorit să se asigure că Roma îşi va folosi influenţa pentru ca niciun mandat de arestare internaţională să fie emis pentru agenţii CIA acuzaţi de implicare în răpirea lui Abu Omar. Acest caz se aseamănă cu cel al unui cetăţean german cu origini libaneze, răpit de CIA în Fosta Republică Iugoslavă a Macedonia la sfârşitul anului 2003 pentru presupuse legături teroriste. Soluţiile la care s-a ajuns în ambele cazuri sunt, de asemenea, similare. Deşi au existat verdicte, mandate de arestare şi cereri de extrădare, Guvernul italian şi cel german au refuzat să înainteze formal solicitările SUA.

• Escale ale avioanelor CIA • Premierul Portugaliei, Jose Socrates, şi ministrul portughez al Afacerilor Externe, Luis Amado, oferiseră aprobare, în 2007, pentru survolarea spaţiului aerian şi folosirea unor baze aeriene portugheze de avioane CIA care transportau suspecţi de terorism, conform unei telegrame diplomatice americane. Potrivit cotidianului “El Pais”, ministrul portughez al Afacerilor Externe, Luis Amado, a respins informaţiile conţinute în mesajul diplomatic american. Conform WikiLeaks, ambasadorul american din Lisabona, Alfred Hoffman, transmitea Washingtonului că premierul portughez Jose Socrates şi Luis Amado acordaseră permisiune administraţiei americane să utilizeze baza aeriană Lajes din Azore pentru curse clandestine efectuate de CIA.

• Turneuri în Afganistan • Diplomaţi americani sugeraseră Indiei să trimită staruri de la Bollywood pentru a face un tur al Afganistanului, în cadrul eforturilor internaţionale pentru stabilizarea acestei ţări, arată telegrame diplomatice dezvăluite de WikiLeaks şi citate de ediţia online a ziarului “The Guardian”. În martie 2007, Washingtonul solicitase idei specifice şi concrete de oportunităţi pentru ca India să participe la eforturile de reconstrucţie din Afganistan. Ideea, care nu s-a concretizat niciodată, evidenţiază eforturile constante ale ambasadei americane din New Delhi de a folosi resursele şi bunăvoinţa Indiei în cadrul eforturilor internaţionale din Afganistan.

• Interzicerea cultului scientologic • Site-ul WikiLeaks a postat câteva documente oficiale, datând din decembrie 2007, extrase din arhivele ambasadei americane din Berlin, referitoare la discuţiile purtate la nivel înalt între oficialii oraşului Hamburg despre interzicerea cultului scientologic în Germania. Documentele prezintă animozităţile dintre practicanţii cultului scientologic din Hamburg şi autorităţile locale, dar şi o serie de discuţii la nivel diplomatic purtate între oficialii germani, care se opun acestui cult, şi cei care îl practică. Potrivit acestor extrase, ambasada americană din Berlin a manifestat un interes special faţă de situaţia cultului scientologic din Germania şi afirmă că acesta ar trebui să fie considerat drept o religie. În documentele dezvăluite de site-ul WikiLeaks există şi o referire la actorul american Tom Cruise.

Hamburg este singurul land din Germania unde există un grup de lucru care monitorizează activităţile cultului scientologic. Potrivit documentelor postate pe WikiLeaks, autorităţile germane urmau să discute în secret, în luna decembrie a acestui an, posibilitatea de a scoate în afara legii cultul scientologic pe teritoriul Germaniei. Iniţiativa ar avea la bază o serie de evenimente recente, care, în aparenţă, nu sunt legate între ele: dezvăluirile făcute în romanul “Black Book Scientology”, scris de Ursula Alberta, cazul unei tinere din Berlin nevoită să se refugieze la Hamburg împreună cu fratele ei şi atenţia de care s-a bucurat cultul scientologic în timpul filmărilor pentru lungmetrajul “Valkyrie”, turnat la Berlin, în care rolul principal a fost interpretat de actorul american Tom Cruise, unul dintre cei mai cunoscuţi membri ai cultului scientologic. Cultul scientologic, promovat din plin de Tom Cruise şi John Travolta, este considerat o sectă în mai multe ţări europene, unde a făcut şi subiectul unor condamnări judiciare.