România doreşte să obţină, în viitoarea configuraţie a Comisiei Europene, un post de comisar european cu greutate. Numele fostului ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş - în prezent şef al unei comisii prezidenţiale de profil - a fost intens vehiculat de mass-media în asociere cu portofoliul Agriculturii. În mod normal, România ar trebui să propună mai multe variante pentru comisarul european şi, avînd guvern de coaliţie, fiecare partid se crede îndreptăţit să vină cu propria opţiune. PSD a anunţat că are oameni pregătiţi, fie că e vorba de Adrian Severin, Vasile Puşcaş sau fostul ministru de Finanţe, Mihai Tănăsescu. La PD-L, nu au existat anunţuri oficiale, chiar dacă din unele surse s-a vehiculat la un moment dat numele Monicăi Macovei şi apoi al Ancăi Boagiu, fost ministru al Integrării Europene. Ministrul de Interne, viceprim-ministrul Dan Nica, a declarat, ieri, după Biroul Politic Coordonator Central (BPCC), că ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a fost mandatat de liderii coaliţiei să “procedeze conform uzanţelor” pentru identificarea celor mai bune modalităţi prin care România poate avea acces la un portofoliu semnificativ, care să asigure o exprimare pe măsura poziţiei de al şaptelea stat membru UE. Nica a spus că liderii PSD şi cei ai PD-L nu au discutat despre posibile nume de candidaţi pentru postul de comisar european, el precizînd doar că “portofoliul agriculturii a fost cel menţinut ca fiind opţiunea” pe care o are România în acest moment. Diaconescu şi şeful DAE, ministrul Vasile Puşcaş, au declarat, ieri, la audierea în Comisiile reunite de politică externă din Parlament, că preşedinţia suedeză doreşte aprobarea listei viitorului Colegiu al Comisarilor cu ocazia summitului din 29-30 octombrie, pînă atunci fiind necesară parcurgerea etapelor premergătoare. Diaconescu a declarat că printre factorii care vor influenţa desemnarea viitorilor comisari figurează numirea viitorului preşedinte Comisiei Europene (CE), intrarea sau nu în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dar şi Parlamentul European. El a enumerat factorii care influenţează desemnarea comisarilor: “În primul rînd, numirea viitorului preşedinte al Comisiei, acesta fiind cel care alocă portofoliile. După cum ştiţi, d-l Barroso este avansat din această perspectivă”. Ministrul a adăugat că fie la 14-15 septembrie, fie după referendumul din Irlanda va fi numit noul preşedinte al CE. Un al doilea factor este, potrivit ministrului, intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona, deoarece “menţinerea actualului format al CE - un comisar, un stat membru - este păstrată în cadrul Tratatului de la Lisabona”: “Un rol esenţial, mai mare decît în trecut, revine PE. Comisarii individuali trec prin procedurile de audiere în comisiile de specialitate. Ulterior, votul în Parlament este dat pe întreaga listă de comisari dar, pe baza audierilor din comisii, este posibil ca partea parlamentară să ceară părţii executive fie înlocuirea mandatului persoanei respective (...) sau chiar înlocuirea persoanei”. Demnitarul a arătat că portofoliul Agriculturii pare a fi cel mai avansat în ceea ce priveşte posibilităţile României vizavi de noua CE, precizînd că în prezent numele cel mai avansat de candidat pentru postul de comisar este Dacian Cioloş. El a susţinut că din evaluările pe care le are, există şanse ca viitorul comisar român în CE să obţină un portofoliu “mult mai consistent” decît în prezent. La rîndul său Titus Corlăţean a spus că, în afară de Cioloş, a fost de asemenea menţionat, în cadrul audierilor, numele actualului ministru Vasile Puşcaş, şeful DAE. Totodată, toţi cei prezenţi la declaraţii - Titus Corlăţean, Laszlo Borbely, Cristian Diaconescu şi Vasile Puşcaş - au salutat faptul că s-a stabilit că acela care va fi propunerea României pentru postul de comisar va beneficia de un consens politic în ceea ce priveşte susţinerea.