Întâmplător sau nu, la aflarea unui diagnostic înfricoşător, aşa cum este infecţia HIV, viaţa respectivei persoane este dată peste cap. Bolnavul este pus la grele încercări. Dacă el trece „hopul vieţii”, fiind supus unor consilieri de specialitate, reuşind, într-un final, să se obişnuiască şi să accepte boala, să constate că poate trăi mult şi bine dacă respectă pe deplin sfaturile medicilor, constată, cu stupoare, că o mare parte a societăţii îl respinge şi îl izolează. Cu alte cuvinte, societatea, care ar fi trebuit să-l protejeze, îl „îngroapă” de viu. Pacientul cu HIV este o persoană aparent sănătoasă, cu putere de muncă, un om care vrea să-şi continue viaţa chiar dacă a avut ghinionul să „care în spate” cumplita maladie. Totul depinde de stricteţea cu care respectă regulile impuse de medic, susţin specialiştii. În ciuda tuturor explicaţiilor potrivit cărora HIV nu este o afecţiune care se transmite oricum, cu mare uşurinţă, aşa cum spun unii, bolnavii sunt marginalizaţi. Ludmila Verdeş, reprezentant Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), susţine că problemele de imagine apar când le este dezvăluit diagnosticul de HIV pozitiv. “Un studiu efectuat în 2011-2012 pe un grup de 1.500 de persoane seropozitive ce primesc servicii în ONG-uri din 5 ţări (Ecuador, Mali, Maroc, RD Congo, dar şi România), membre în Coalition Internationale Sida (www.coalitionplus.org), arată ce efecte poate avea dezvăluirea diagnosticului de infecţie cu HIV asupra vieţii persoanelor. În cadrul studiului au fost incluse 196 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, 32 cu vârste între 26 şi 35 de ani, 38 cu vârste între 36 şi 45 de ani şi alte 34 de persoane cu vârste peste 46 de ani, deci persoane tinere, apte de muncă. Dintre acestea, 172 au fost femei, iar 128 bărbaţi. „Modul de infectare a fost fie prin sânge (153 de persoane), fie pe cale sexuală (50), prin utilizarea drogurilor injectabile (2), fie la naştere, pe cale materno-fetală (5). 90 de persoane au declarat că nu ştiu sursa”, a spus Ludmila Verdeş.

REZULTATELE STUDIULUI Rezultatele studiului confirmă, din nou, excluderea/marginalizarea persoanelor HIV de către societate. Astfel, imediat ce au comunicat angajatorilor diagnosticul ce le va marca întreaga viaţă, 34 dintre bolnavi şi-au pierdut locul de muncă, 13 au fost daţi afară din şcoală, opt persoane au fost respinse de comunitatea lor religioasă, 64 de persoane au fost respinse de cei apropiaţi. De asemenea, atunci când au dezvăluit diagnosticul, 14 persoane au fost refuzate la angajare. Tocmai din această cauză, bolnavii preferă să nu mai spună nimănui ce probleme de sănătate au. În cadrul studiului a reieşit că 74 de persoane nu au spus nimănui, niciodată, că trăiesc cu HIV. Şi viaţa personală le este afectată, astfel că 53 de persoane au încetat să mai aibă relaţii sexuale.

CĂI DE TRANSMITERE Problema este că numărul bolnavilor HIV este, în România, în creştere, a precizat managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, prezent la Constanţa pentru a marca Ziua de luptă împotriva HIV/SIDA. El a adus în atenţia publicului faptul că se împlinesc 10 de ani de când toţi pacienţii au acces gratuit la tratament prin intermediul programului naţional HIV/SIDA. „Este un program care a progresat foarte mult, care are în vedere atât activităţile de prevenire, de testare, cât şi îngrijirea medicală propriu-zisă. HIV-ul, astăzi, este o afecţiune cronică, controlabilă pe termen lung, dacă pacienţii urmează cu stricteţe tratamentul propus de medic şi nu renunţă în niciun moment la el. Cel mai bun exemplu sunt nou-născuţii infectaţi între anii 1987 şi 1990 care, astăzi, au atins vârsta adultă tocmai datorită susţinerii Centrelor Regionale”, a declarat managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”. În ţara noastră, calea majoritară de transmitere HIV a fost, conform Comisiei naţionale de luptă anti-SIDA, în primele 9 luni ale anului 2012, prin contact heterosexual neprotejat. Dintre noii diagnosticaţi, 51% au contactat virusul pe această cale şi 45% sunt cu vârste între 20 şi 29 de ani, a explicat prof. dr. Streinu-Cercel, fapt care ar putea să-i pună pe gânduri pe angajatorii care-i ţin departe pe bolnavi de câmpul muncii. Tot la capitolul căi de transmitere HIV, în România, specialiştii precizează: droguri injectabile sau pe cale sexuală, de această dată făcându-se referire la homosexualii care nu folosesc prezervativul.