De la alegerile prezidențiale care au avut loc în toamna lui 2014, votul în diaspora a fost subiectul preferat al politicienilor în căutare de capital electoral. Tocmai de aceea a fost schimbată și legea electorală, în așa fel încât românii din străinătate să aibă posibilitatea să voteze prin corespondență, cu condiția să se înscrie într-un registru. Numai că nici acest lucru nu i-a mulțumit pe cei care și-au luat țara înapoi, iar parlamentarii care cerșesc de pe acum voturi pentru alegerile generale din toamnă profită din plin de acest lucru. Cu doar patru luni înainte de alegerile parlamentare, aleșii PNL și PMP au cerut adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru modificarea legii electorale (din nou), în așa fel încât să permită înființarea mai multor secții de votare în străinătate. Nu este clar la ce vor fi utile aceste secții, dat fiind interesul scăzut al conaționalilor din străinătate legat de acest lucru. Nu de alta, dar până acum, doar 4.616 români s-au înscris în Registrul electoral pentru votul în diaspora, un număr extrem de mic. Dintre aceștia, doar 913 au cerut să voteze la secțiile de votare, ceilalți 3.703 optând pentru votul prin corespondență. Prin urmare, înființarea mai multor secții de votare ar fi inutilă. Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a demarat o campanie de informare a românilor care pleacă în străinătate în această perioadă. Până la alegeri, conaționalii care părăsesc țara vor primi, la punctele de trecere a frontierei, pliante care le vor servi mură în gură toate datele pe care trebuie să le știe despre votul în străinătate.
Citește și:
De ce românii din diaspora au devenit o prioritate pentru partide