Fostul vicepreşedinte al SUA afirmă, într-un interviu acordat Fox News, că, dintre toţi membrii administraţiei Bush, el a susţinut cel mai mult acţiunea militară împotriva Iranului, însă nu avea competenţa să ia o asemenea decizie. Dick Cheney a afirmat că nu poate spune deocamdată dacă administraţia George W. Bush a greşit că nu a încercat să distrugă infrastructura nucleară a Iranului. “Cred că era important ca opţiunea militară să rămînă în calcul. Am considerat că negocierile nu pot avea succes decît dacă iranienii sînt convinşi că sîntem pregătiţi să folosim forţa militară. Iar acum, desigur, ei continuă să-şi dezvolte programul nuclear, iar problema nu a fost soluţionată încă”, a afirmat fostul vicepreşedinte al SUA. “Putem specula pe marginea a ceea ce s-ar fi putut întîmpla dacă am fi acţionat altfel. După cum am spus, am susţinut o politică mai fermă decît toţi ceilalţi colegi ai mei, însă nu era decizia mea”, a explicat acesta. “Preşedintele a luat decizia şi, fireşte, am adoptat mijloacele diplomaţiei”.

La rîndul său, Alianţa Nord-Atlantică a devenit, în ultimele luni, din ce în ce mai preocupată în legătură cu Iranul, în condiţiile în care regimul de la Teheran încearcă să modernizeze rachete balistice care ar putea ajunge pînă în Europa, afirmă un oficial NATO citat de ediţia online a publicaţiei “Jerusalem Post”. Preocuparea NATO se manifestă în prezent prin colectarea de informaţii despre programul nuclear iranian. Necesitatea construirii unui scut antirachetă în Europa ar avea tocmai scopul protejării membrilor Alianţei de potenţiala ameninţare iraniană, confirmă oficialul NATO. Deşi preocuparea Alianţei nu a luat încă o formă practică, oficiali israelieni cred că liderii NATO nu mai consideră Iranul un subiect tabu.