”Hrana vie” este la mare căutare în ultima perioadă. În ce constă această dietă? În consumarea alimentelor în starea lor naturală, fără a fi gătite (sau încălzite peste temperatura de 45 grade C). Este vorba în principal de legume, fructe și semințe, cereale, însă niciun produs de origine animală. Alimentele pot fi pregătite prin germinare, deshidratare/înmuiere sau fermentare. ”Dieta crudivoră înseamnă multă voință și perseverență, iar trecerea pe termen lung de la alimentația conform piramidei la bucătăria fără foc nu e deloc simplă. Chiar și cei cu mai puțină voință pot profita de avantajele unei astfel de diete, folosind rețetele bucătăriei fără foc măcar o dată pe zi sau ținând, pe diverse perioade, o cură de dezintoxicare a organismului, în timpul căreia se mănâncă doar alimente crude, proaspete. Se recomandă hrana vie în principal, pentru că aceasta este mai ușor digerată de organism, datorită complexului de enzime ce se găsește în alimentele care o compun”, a explicat, pentru Agerpres, nutriționistul Lygia Alexandrescu. Potrivit acesteia, prin gătire, 50% din proteine și între 50 și 80% din vitaminele și mineralele alimentare sunt denaturate, pesticidele se descompun în compuși mai toxici, care sunt mai ușor de asimilat, se pierde oxigen și se produc radicali liberi. Alexandrescu a arătat că enzimele sunt distruse atunci când alimentele sunt încălzite la mai mult de 45 grade C, iar fără ele nu poate exista diviziune celulară, nu poate funcționa sistemul imunitar, nu se produce energie și nu poate exista activitate cerebrală. Vitaminele și hormonii nu își pot face datoria în absența enzimelor. Referitor la această dietă se ridică deseori următoarea întrebare: poate acest program alimentar să furnizeze nutrienții necesari unei bune funcționări a organismului? Răspunsul este: categoric da, cel puțin pentru anumite perioade, explică nutriționistul. ”O dietă crudivoră vegană diversă, care să includă fructe, legume, cereale, nuci și semințe, acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrați, lipide și vitamine (mai puțin B12)”, a afirmat nutriționistul. Alexandrescu a spus că aproape toate alimentele, cu excepția alcoolului și zahărului, sunt surse de proteine: cartofii (deshidratați sau înmuiați), pâinea cu semințe coaptă la soare, spanacul, broccoli, alunele, mazărea, untul de arahide, tofu, laptele de soia și lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale.