Premierul polonez a anunţat, marţi, că i-a adresat omologului său finlandez, Matti Vanhanen, o scrisoare cu "condiţiile" impuse de Polonia pentru a renunţa la opoziţia faţă de începerea negocierilor între Uniunea Europeană şi Rusia. Polonia blochează deschiderea negocierilor pentru un nou acord economic şi energetic, în principal din cauza embargo-ului impus de Rusia, cu un an în urmă, asupra produselor agroalimentare poloneze. Polonia consideră că embargo-ul are motivaţii politice şi a anunţat că înregistrează pierderi de 400 de milioane de euro din cauza restricţiilor.

Începerea negocierilor între Uniunea Europeană şi Rusia este programată pentru vineri, cînd la Helsinki se va desfăşura un summit la care participă însuşi preşedintele Vladimir Putin. Diplomaţii finlandezi mai speră că diferendul va fi rezolvat în timpul diferitelor consilii ale miniştrilor europeni desfăşurate în cursul acestei săptămîni. Şeful delegaţiei Comisiei Europene la Moscova, Marc Franco, a declarat, marţi, că nu este exclusă nicio soluţie de ultim moment. La rîndul său, comisarul european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, Markos Kyprianou, s-a declarat pesimist în ceea ce priveşte soluţionarea diferendului.

O eventuală extindere a deciziei Rusiei de a impune restricţii la importurile de carne din Uniunea Europeană, după aderarea României şi Bulgariei la blocul comunitar, ar reprezenta o măsură nejustificată. Rusia a avertizat, în mai multe rînduri, că ar putea suspenda licenţele pentru importul de animale vii, produse de origine animală şi furaje, începînd cu 1 ianuarie 2007, în cazul în care autorităţile de la Bruxelles nu oferă garanţii referitoare la siguranţa cărnii provenite din România şi Bulgaria. Restricţiile se referă şi la produsele provenite din alte state, ce tranzitează Uniunea Europeană.

Rusia a interzis, anterior, majoritatea importurilor de produse animaliere din ambele state, din cauza apariţiei bolii limbii albastre la vitele din Bulgaria şi a pestei porcine în România.

Măsuri de liberalizare a pieţei energetice

Liderii Uniunii Europene s-au reunit de luni, la Bruxelles, pentru a discuta cu directori din industria petrolului şi gazelor, precum şi cu miniştri din state bogate în resurse minerale, într-un efort de a cristaliza o strategie energetică a Europei. Reuniunea de două zile reprezintă doar începutul unei săptămîni pe care Uniunea Europeană o consacră acestui subiect, mîine urmînd să fie luate în discuţie modalităţile de a reduce consumul energetic. Vineri, oficialii speră să înceapă discuţiile pe tema unui pact de cooperare şi stabilitate cu Rusia, cel mai important furnizor al blocului comunitar.

Liderii europeni consideră că, în contextul concurenţei din ce în ce mai puternice, este nevoie de o strategie unificată. Europa foloseşte tot mai multă energie, dar nu reuşeşte să producă suficientă, astfel că, în prezent, importă 50% din necesar. Potrivit estimărilor, cifra ar putea ajunge la 70% în următorii 20 de ani.

Comisia Europeană ar putea impune grupurilor energetice separarea operaţiunilor de generare de cele de distribuţie, pentru creşterea concurenţei la nivel european. Comisarul pentru Concurenţă, Neelie Kroes, a declarat că marile grupuri de utlităţi ce controlează atît producţia de energie, cît şi infrastructura trebuie să separe cele două tipuri de activităţi, pentru a facilita accesul pe piaţă a altor firme concurente. Măsurile ar avea un impact uriaş asupra unor gigaţi energetici precum E.ON şi EDF, care au unificat cele două tipuri de operaţiuni, iar în unele cazuri au integrat diviziile de electricitate şi gaze. Reglementările comunitare actuale prevăd ca firmele care deţin reţele de distribuţie să permită şi accesul firmelor concurente. Noua legislaţie avută în vedere ar putea interzice companiilor să controleze ambele tipuri de activităţi.

Comisia intenţionează să prezinte în luna ianuarie un amplu pachet de măsuri pentru adoptarea unei politici energetice comune la nivelul Uniunii. Instituţia europeană a iniţiat în acest an o investigaţie referitoare la comportamentul concurenţial al firmelor de utilităţi, realizînd percheziţii la sediile mai multor companii. Rezultatele investigaţiei vor servi la stabilirea celei mai bune soluţii pentru remedierea problemei. Executivul comunitar a deschis, în acest an, acţiuni juridice împotriva a 17 state membre care nu au respectat reglementările europene referitoare la deschiderea pieţelor de gaze şi electricitate. Procesul de liberalizare a pieţelor energiei din Uniunea Europeană a început în urmă cu mai mulţi ani, dar în numeroase ţări pieţele energetice sînt dominate de foste monopoluri ce menţin preţurile la un nivel ridicat şi împiedică accesul unor noi companii.