ONU avertizează în privinţa măsurilor de austeritate şi de reducere a deficitelor bugetare în lume, subliniind că diferenţa dintre ţările bogate şi economiile în dezvoltare se accentuează în defavoarea primelor. Raportul pe 2011 al Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (CNUCED) confirmă o încetinire a creşterii economice în cele mai dezvoltate ţări. După o creştere clară în 2010 a economiei mondiale cu 4%, anul aceasta este estimată la 3%. ”Este din ce în ce mai mult o recuperare cu două viteze”, a explicat Alfredo Calagno, economist al CNUCED, care estimează o creştere de 6% pentru economiile emergente, faţă de 1,5% - 2% în lumea dezvoltată. Dinamica economiilor emergente ţine în primul rând de cererea internă, stimulată de creşterea salariilor reale. Asia de est, de sud şi de sud-est înregistrează în continuare cele mai mari rate de creştere, de peste 7%, în pofida condiţiilor monetare cele mai stricte. În America Latină, motoarele sunt consumul şi investiţiile, ce permit o creştere de 5%. ”La polul opus, elemente ale creşterii economice din 2010, refacerea stocurilor şi politici de relansare bugetară, nu mai ajută economiile dezvoltate. Se ştie că sectorul privat nu a preluat deocamdată controlul de la sectorul public, pentru că rata şomajului rămâne mare iar salariile stagnează. În plus, băncile, care sunt în proces de recapitalizare, nu mai acordă credite”, a explicat Calagno. Astfel, ONU avertizează în legătură cu efectele adverse ale politicilor de austeritate, ce alimentează riscul unei stagnări de durată a PIB-ului şi chiar al unei recesiuni.

Faptul că deficitele publice au explodat după criză are la bază miliardele injectate în salvarea băncilor. CNUCED merge chiar mai departe decât FMI, care începe să transmită semnale de alarmă în legătură cu măsurile excesive de economisire, pledând pentru politici de relansare ţintite. Politicile trebuie coordonate la nivel regional şi trebuie privilegiate cheltuielile care injectează putere de cumpărare asupra veniturilor mici, precum şi investiţiile în cercetare şi infrastructură. Expertul ONU precizează că ”pieţele financiare se vor linişti prin creştere economică, nu prin exces de măsuri de austeritate. CNUCED cere şi o reformă financiară globală, deoarece eforturile făcute până acum nu sunt suficiente.

SECRETUL LUI BARROSO Scopul nedeclarat al turneului mondial început săptămâna asta de preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, în Australia, Noua Zeelandă şi Singapore este de a convinge statele care se opun unei taxe pe tranzacţiile financiare să-şi reconsidere poziţia. Barroso le-a explicat liderilor din Australia, Noua Zeelandă şi Singapore de ce UE are nevoie de sprijinul lor pentru implementarea unei taxe pe tranzacţii financiare (FTT). Niciuna din cele trei ţări nu şi-a arătat sprijinul pentru o FTT. Preşedintele CE pare să fi făcut din obţinerea sprijinului pentru această taxă, înaintea summit-ului G20 din noiembrie de la Cannes, misiunea sa personală. Ideea a fost respinsă la precedentul summit G20 de la Seul. Înaintea întâlnirii G20 de la Cannes, CE va prezenta, în octombrie, un proiect de lege privind taxa pe tranzacţii financiare în Europa, care va face parte din planul financiar pe şapte ani al UE şi va direcţiona resurse financiare către bugetul comunitar. FTT este similară cu actualul sistem de obţinere de venituri din taxele vamale pe importuri şi exporturi, deoarece are o bază de activitate la fel de extinsă în întreg blocul comunitar.