Alegerile din R. Moldova nu sunt „un simplu exercițiu democratic”, ci chiar vor decide viitorul țării. Cine va câștiga scrutinul fie va menține continuarea parcursului european după semnarea Acordului de Asociere la UE sau va relua apropierea de Rusia și integrarea în Uniunea eurasiatică. Președintele Nicolae Timofti și-a îndemnat săptămâna aceasta concetățenii „să fie la înălțimea momentului istoric” pe care îl trăiesc și să voteze în alegerile parlamentare de duminică pentru partidele care vor duce țara în UE, cale pe care țara s-a angajat deja. Ca să îi mai înduplece pe eurosceptici, premierul Iurie Leancă a afirmat că țara nu intenţionează să adere la NATO şi i-a îndemnat pe parteneri să-i respecte statutul de ţară nealiniată. „Neutralitatea permanentă” a ţării este prevăzută de Constituţia din 1994, care interzice staţionarea unor trupe străine pe teritoriul moldovean.

Chiar dacă anostă la început, campania electorală s-a tensionat pe ultima sută de metri. Cu numai trei zile înainte de scrutin, un partid a fost exclus din cursă, pentru prima oară în istoria alegerilor din R. Moldova după obținerea independenței în 1991. La cererea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel din Chișinău a decis excluderea partidului Patria pe baza acuzațiilor poliției că liderul său Renato Usatîi, controversat om de afaceri rus de origine moldoveană, ar fi folosit în campanie fonduri provenind din străinătate, contrar legii. Formațiunea Patria era cotată în sondaje cu șanse de a intra în noul Parlament, cu 8% din intențiile de vot. Partidul este suspectat de legături cu gruparea extremistă Antifa care, potrivit autorităților, pregătea destabilizarea situației postelectorale din țară. Autoritățile moldovene se mândresc că au reușit să dejoace „un Maidan sângeros”, după ce a fost capturat un întreg arsenal de arme și muniții, precum și hărți ale unor clădiri oficiale, în urma perchezițiilor. Circa 15 membri ai Antifa au fost arestați.

Potrivit unui recent sondaj IMAS, cinci partide ar urma să acceadă în noul parlament. Partidul Comunist este creditat cu 19,6% din opțiuni, fiind urmat de Partidul Liberal-Democrat (PLDM), cu 17,2%, de Partidul Democrat (PDM), cu 14,2%, Partidul Patria, cu 8,7% și de Partidul Liberal (PL), cu 8,5. Partidul Socialist este creditat cu 5,3% din intențiile de vot, apropiindu-se de pragul electoral, care este de 6%. Cum Patria a fost exclusă din cursa electorală, simpatizanții acestei formațiuni ar putea să se îndrepte spre socialiști. În total, 2.073 de secții de votare vor fi deschise în țară, iar în străinătate 95 de secții, de trei ori mai mult față de scrutinul din 2010.

Se votează la Constanța

Guvernul României a aprobat un proiect de Hotărâre de Guvern, în conformitate cu care elevii și studenții din R. Moldova care studiază în România vor beneficia de o călătorie gratuită cu trenul în ziua alegerilor parlamentare. Aceștia vor putea vota la Constanța, București, Iași, Galați, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Bacău și Suceava. În Constanţa, alegătorii au la dispoziție o secție de vot amenajată în sediul cantinei Universității „Ovidius” de pe b-dul Mamaia 124. Secția de vot cu numărul 350 va fi deschisă, duminică, între orele 7,00 și 21,00. Procesul electoral va putea fi însă prelungit pentru a permite tuturor cetățenilor prezenți să își exprime votul. Se estimează că circa 500 de alegători din R. Moldova își vor exprima opțiunea politică la Constanța.

În Italia vor fi deschise 25 de birouri electorale, în România 11, în SUA șase, în Franța, Portugalia și Rusia câte cinci birouri electorale. În Spania vor fi deschise patru birouri de vot, iar în Marea Britanie și Canada, câte trei. În Ucraina vor fi deschise două secții de votare, la Kiev și Odesa. Vor mai fi deschise secții și în alte țări, printre care Grecia, Israel, Elveția, Bulgaria sau Austria etc.