Finanțele au publicat, în sfârșit, proiectul de aprobare a normelor legii cash-back, care prevede că tot ce mișcă-n comerț, furnizare de utilități și încasare de taxe, impozite și amenzi trebuie să aibă POS, adică să accepte plata cu cardul. Nu te conformezi? Amendă de 7.500 lei. Vocile sceptice avertizează că micile afaceri de la colț vor fi forțate să majoreze prețurile, ca să compenseze instalarea POS-urilor, pierzând astfel și ultima brumă de atractivitate în fața marilor lanțuri de retail. Totul este vândut în ambalajul standard al combaterii evaziunii fiscale, de care e lipită și o facilitate - poți retrage până la 200 lei de la magazinul-bancomat. Rămâne de văzut câte milenii va dura până când mediul rural va îmbrățișa noua lege.

SE MIȘCĂ LUCRURILE Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat un proiect de hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii cash-back (209/2016), care prevede că toate firmele cu o cifră de afaceri de peste 10.000 euro trebuie să accepte plata cu cardul. Legea vizează atât firmele private, cât și furnizorii de servicii de utilitate publică și instituțiile care încasează taxe și impozite; de notat că pragul a fost micșorat semnificativ, de la 100.000 la 10.000 euro. „Atunci când plățile se fac prin transfer bancar, scade posibilitatea de a frauda bugetul. Statul vizează în special mica evaziune, afectate urmând să fie afacerile de gen, precum buticul de la scara blocului sau minimarketul din sat. În mediul rural va fi dificil de aplicat legea. Acolo va avea un impact mai mare introducerea caselor de marcat conectate direct la serverul Fiscului. Problema e următoarea - va rezista sau nu infrastructura tehnică a ANAF?“, notează consultantul fiscal Adrian Bența. Potrivit MFP, instituțiile vizate trebuie să suporte cheltuielile cu achiziționarea și instalarea POS-urilor. Legea cash-back prevede și posibilitatea „retragerii“ de bani din magazine (ca de la ATM), în limita a 200 lei (sumă evidențiată distinct pe bonurile fiscale); în acest caz, comercianții pot percepe un comision de (maximum) 1% din sumă. În proiectul legii 209/2016, disponibil încă de la finele anului trecut, se prevede și aplicarea unor amenzi de până la 7.500 lei firmelor care nu își instalează POS-uri. Și băncile trebuie să facă același lucru, în caz contrar riscând sancțiuni de până la 50.000 lei (e greu de crezut că mai sunt bănci fără POS-uri...).

NU TOTU-I ROZ Vocile sceptice spun că investiția bancherilor în POS-uri se amortizează în 1 - 2 ani, după care ei își vor număra profiturile, iar micii comercianți vor fi încărcați cu taxe mascate (rata la terminalele de plăți, comisioanele pentru tranzacții, de 1 - 2%). De ce? Simplu - murind pe capete, ei vor elibera și ultimele redute ale comerțului local pentru marile hypermarketuri. Conform estimărilor Asociației de Plăți Electronice din România, în acest an, circa 70.000 de comercianți și instituții publice vor intra pe lista celor care acceptă plata cu cardul, prin aplicarea legii cash-back (față de 43.000 în prezent). Și vorbim despre 70.000 de jucători dintr-un total de 330.000, ceea ce se traduce în profituri viitoare uriașe pentru bănci. Și, cum riscă amenzi de 7.500 lei, micii retaileri vor cumpăra, de voie, de nevoie, POS-uri. „Cei mai mulți vor încerca să transfere noile cheltuieli asupra clienților. Vor pierde din atractivitate în raport cu marile magazine, care au oricum marje mai bune de negociere cu producătorii. Iar jaful acesta mascat a fost ambalat sub masca unei facilități - dreptul de a scoate niște amărâți de 200 de lei de la magazinul de la colț. Ce să mai vorbim despre evaziune, că aici era, nu la marii jucători străini din economie, care-și fac pierdute profiturile, cu regularitate“, notau recent cei de la Coldniuz (portal patronat de inamicul number one al banksterilor, avocatul Gheorghe Piperea). La final, să mai spunem doar că legea a intrat (?) în vigoare la 31 martie, conform calendarului oficial.