Unul din motivele care îi determină pe români să părăsească ţara îl reprezintă lipsa locurilor de muncă. Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că grija românilor privind împuţinarea locurilor de muncă vacante este întemeiată. În fapt, în ultimul trimestru al anului trecut, numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut cu 3.300 faţă de precedentele trei luni, ajungând la 23.200. Însă, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, se poate observa o creştere a job-urilor vacante cu 1.600 de posturi.

În comparaţie cu trimestrul precedent al anului trecut, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă sunt în învăţământ (-0,35%) şi în activităţile de servicii administrative şi suport (-0,32%). La polul opus, creşteri ale ratei locurilor de muncă s-au regăsit în activităţile de distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare etc.

SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ, PE TUŞĂ! În trimestrul patru, rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,55%, în scădere cu 0,08 % faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al lui 2011, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,02%. „În trimestrul IV al lui 2012, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (1,62%), administraţie publică (1,26%). În distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare a fost 1,24%. La polul opus, cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile din industria extractivă (0,02%), respectiv cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,12%)\", se arată într-un comunicat al INS. Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (7.300 locuri) din numărul total al posturilor vacante, iar rata a luat valoarea de 0,71%. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 4.700 locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 3.100 în administraţie publică, iar 500 în învăţământ. Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată în activităţile din industria extractivă, în cele de tranzacţii imobiliare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat dar şi alte activităţi de servicii.