Poliţia britanică a obţinut şi studiat datele telefonice a peste 1.700 de angajaţi ai companiei News UK, care editează publicația ”The Times”, transmise ”din greşeală” de gigantul britanic de telecomunicaţii Vodafone. Conducerea ”The Times” denunţă o atingere majoră adusă vieţii private a angajaţilor News UK, cu câteva ore înainte de prezentarea unui proiect de lege în Parlamentul britanic vizând în special extinderea capacităţii poliţiei de a accede la date informatice şi telefonice ale persoanelor suspectate de activităţi legate de terorism.

Datele transmise în martie 2014 aparțineau unor jurnalişti, avocaţi, angajaţi şi lideri ai grupului de presă care publică ”The Times”, ”The Sunday Times” şi ”The Sun” și se referă la anii 2005-2007. Scotland Yard a reacţionat afirmând într-un comunicat că a predat aceste date telefonice care au fost trimise din greşeală de Vodafone. Poliţia a precizat că acestea au fost transmise în cadrul operaţiunii Elveden privind suspiciunile de mituire a unor poliţişti şi funcţionari de către jurnalişti. Conducerea ”The Times” afirmă totuşi că, deşi ştia că aceste date au fost transmise din greşeală, poliţia le-a analizat, a întocmit o listă cu apelurile emise de 1.757 de telefoane şi a păstrat aceste date, timp de şapte luni, în pofida solicitărilor de a le preda. Informaţia a fost confirmată de Vodafone. Acest caz a făcut obiectul unei anchete a două organisme independente. Aceste cazuri creează îngrijorări cu privire la folosirea extinsă de către poliţie a competenţelor sale de supraveghere a jurnaliştilor şi surselor lor. ”Un oficial al Vodafone s-a scuzat personal pentru ceea ce a afirmat că este o eroare umană”, a declarat directorul News UK, Mike Darcey, precizând că i-a informat pe toţi salariaţii grupului.

LIMITE PENTRU STATE Această ”greșeală” a căpătat și mai mare amploare, odată ce ONU a adoptat o rezoluție prin care insistă asupra protecției comunicațiilor și datelor private, iar victimele supravegherii ilegale pot cere daune. Această rezoluție neconstrângătoare a fost adoptată prin consens, la inițiativa Germaniei și Braziliei, de către comisia Adunării Generale a ONU, responsabilă de respectarea drepturilor omului și va fi supusă în decembrie aprobării plenului Adunării. Rezoluția reafirmă dreptul la viață privată și cere tuturor statelor să respecte și să protejeze acest drept, inclusiv în contextul comunicației numerice. Fără să citeze SUA, aduse în atenție de cazul Snowden, textul cere guvernelor să ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcărilor vieții private. Rezoluția este susținută de 65 de țări, între care Franța, Rusia și mai multe state latino-americane. Negocierile au fost îndelungate și dificile, pentru că grupul de țări reunite în jurul SUA, Australia, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă, au încercat să slăbească restricțiile.

Rezoluția invită la instituirea unor mecanisme naționale independente de supervizare, ce vor putea să ceară socoteală guvernelor. Dacă persoane particulare au fost victime ale supravegherii ilegale sau arbitrare, guvernele vor trebui să le propună o soluție eficientă, conformă obligațiilor internaționale în materie. Textul recunoaște că suspiciuni asupra securității pot justifica colectarea anumitor informații sensibile, cu condiția totodată ca statele să respecte pe deplin drepturile omului. Și întreprinderile private au responsabilități. Rezoluția respinge argumentul potrivit căruia metadate și nu date precise sunt colectate, subliniind că ”unele metadate, odată compilate, pot informa asupra comportamentului, relațiilor sociale, preferințelor și identității unui individ”.

Rezoluția cere Consiliului drepturilor omului din cadrul ONU să continue să urmărească acest dosar, atribuind responsabilități unui trimis special. Germania și Brazilia au obținut deja, anul trecut, votarea de către Adunarea Generală a ONU a unui text similar, dar mai puțin detaliat. Această inițiativă fusese o urmare a dezvăluirilor fostului consultant al agenției americane de informații NSA, Edward Snowden, despre amploarea spionajului electronic efectuat de SUA, care ar fi vizat între alții pe președinta braziliană, Dilma Rousseff și pe cancelarul german, Angela Merkel. Totodată, Amnesty International și-a exprimat preocuparea față de presiunile exercitate de SUA, Australia, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă care par ”mai dornice să-și păstreze procedurile lor de supraveghere și schimbul lor de informații decât să protejeze drepturile omului”.