Din marile probleme ale învăţământului românesc

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Subfinanţarea cronică, politizarea - Nemotivarea resursei umane

Din marile probleme ale învăţământului românesc

Social 29 Septembrie 2010 / 00:00 498 accesări

Învăţământul românesc s-a confruntat, în ultimii ani, cu cinci mari probleme, care s-au accentuat în 2010 din cauza crizei economice şi atitudinii iresponsabile a Guvernului, a declarat, ieri, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret” (FSH), Gheorghe Isvoranu. \"Subfinanţarea cronică de-a lungul anilor, în jurul a 3% din PIB, deşi legile prevăd alocarea a 6-7% din PIB şi chiar o diminuare a bugetului educaţiei în 2010, este una din marile probleme cu care se confruntă învăţământul românesc\", a spus Isvoranu. Acesta a precizat că sistemul se confruntă, de asemenea, cu o infrastructură neconformă unui sistem educaţional modern, în condiţiile în care 82% din clădirile şcolare sunt construite înainte de 1970, circa 10% din şcoli nu au aviz sanitar şi numai 36% din şcolile din România au conexiune la Internet. Isvoranu a adăugat că o altă mare problemă a învăţământul românesc o reprezintă nemotivarea resursei umane. \"Degradarea condiţiilor de desfăşurare a actului didactic, precum şi a celor salariale, a făcut ca din ce în ce mai mulţi angajaţi din învăţământ să părăsească sistemul, din cauza salariilor mici, iar tinerii cu o bună pregătire nu sunt atraşi în acest domeniu de activitate. Resursa umană rămasă la catedră îmbătrâneşte îngrijorător, media de vârstă a personalului didactic fiind de 40 de ani la femei şi 44 de ani la bărbaţi\", a mai menţionat el. Potrivit sursei citate, managementul unităţilor şcolare a fost politizat excesiv, deşi numirea directorilor are la bază desfăşurarea unui concurs, iar angajarea trebuie făcută în funcţie de competenţe manageriale. \"În realitate, directorii sunt numiţi anual, în funcţie de afinităţile politice, iar intervenţia politicului este excesivă la nivelul Minsterului Educaţiei şi al Inspectoratelor şcolare din teritoriu\", a spus Isvoranu.

Nu în ultimul rând, învăţământul românesc a reprezentat un câmp experimental pentru reformele educaţionale, deoarece fiecare ministru a dorit o nouă lege a învăţământului, \"dar dorind să fie numai a lui, desconsiderând ce s-a făcut anterior\". \"S-a ajuns la o situaţie absurdă, în care niciun ministru nu ţinea cont de experienţa predecesorului său, de necesitatea unei continuităţi a procesului de reformă. O situaţie deosebită o reprezintă actuala conducere a Ministerului Educaţiei, ministrul Daniel Funeriu, care, fără o experienţă în învăţământul românesc, a încercat să-şi impună propria lege, neţinând cont de specificul învăţământului nostru, de poziţia sindicatelor, a asociaţilor de părinţi, elevi şi studenţi\", a subliniat preşedintele FSI Spiru Haret.



12