Omul de afaceri Dinu Pescariu a venit marți la DNA pentru a fi audiat într-un nou dosar. Modul în care fostul mare jucător de tenis, Dinu Pescariu, a închiriat în 2004 baza „Cutezătorii”, este investigat de procurorii DNA. Audierea are loc după ce ieri procurorii au ridicat documente de la baza sportivă a omului de afaceri Dinu Pescariu pentru a vedea în ce condiții a fost trecută din proprietatea statului în cea privată. Sunt suspiciuni de corupţie şi în legatură cu prelungirea duratei de administrare a acestei baze, decisă în anul 2009, apoi în 2013. Potrivit unor surse Realitatea Tv, verificările DNA au pornit de la un denunţ al lui Dorin Cocoş, iar astăzi au loc primele audieri. Jurnalistul Liviu Avram a descris într-un editorial, Să cutezăm să vorbim despre o crimă: afacerea „Baza Sportivă Cutezătorii”, cum a decurs această afacere. Se întâmpla după ce Guvernul a aprobat trecerea bazei sportive "Cutezătorii" din Sectorul 3 al Capitalei şi a terenului aferent de 60 de hectare de la Ministerul Educaţiei la Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS), potrivit unei hotărâri de Guvern publicate în Monitorul Oficial. „Cutezătorii” avea în momentul închiriei mai multe corpuri de clădire, amenajări teren de volei şi fotbal şi alte amenajări, suprafaţa totală a imobilelor fiind de 3.000 metri pătraţi, precum şi un teren aferent de 60 de hectare. După preluarea bazei sportive, Dinu Pescariu a investit în modernizarea acesteia şi a transformat-o într-un club exclusivist.

Cum a explicat Liviu Avram, în 2013, cei 6 paşi ai afacerii

Pasul 1 – înainte. În 2003, baza sportivă Cutezătorii este trecută de la ministerul Educaţiei la RAAPPS. Ministru era Ecaterina Andronescu, secretar general era Mihnea Costoiu.

Pasul 2 – înainte. În 2004, RAAPPS încheie cu Fundaţia Dinu Pescariu un contract de locaţiune pe 10 ani, prin care Pescariu exploata baza Cutezătorii contra unei sume de 9.000 de euro pe lună. Pescariu începe să construiască acolo locante de lux şi baruri de fiţe. Încep negocieri pentru vânzarea bazei prin negociere directă.

Pasul 3 – înapoi. În 2005, se schimbă guvernarea şi negocierile pică. Noul ministru, Mircea Miclea, promovează o hotărâre de guvern prin care baza trece înapoi la Ministerul Educaţiei. În paralel, ministerul deschide proces de evacuare a Fundaţiei Dinu Pescariu din baza Cutezătorii, spre a o reda activităţilor sportive. Pescariu tergiversează procesul până în 2009 prin tertipuri procedurale, inclusiv printr-o sesizare a Curţii Constituţionale. În paralel, Pescariu pierde un proces prin care cerea instanţei să oblige guvernul la continuarea negocierilor angajate de fostul guvern.

Pasul 4 – înainte. În 2009, Ecaterina Andronescu revine în fruntea Ministerului Educaţiei, cu Mihnea Costoiu secretar de stat. În 23 iunie 2009, ministerul încheie un act adiţional cu Fundaţia Dinu Pescariu, prin care contractul de locaţiune se prelungeşte pe o perioadă de 25 de ani, adică până în 2034. Chiria rămâne tot 9.000 de euro, iar Dinu Pescariu primeşte în plus o serie de drepturi pe care nu le avea în contractul iniţial. Actul adiţional este depus la instanţă, cu scopul de a se stopa procesul de evacuare intentat de Mircea Miclea. Procesul încetează.

Pasul 5 – înainte. În 23 decembrie 2013, baza Cutezătorii se transferă din nou la RAAPPS, prin hotărâre de guvern. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, dispare strategic din peisaj, căci hotărârea de guvern este contrasemnată de un secretar de stat, Vasilica Ştefania Duminică.

Pasul 6 -este previzibil şi merge tot către înainte: vânzarea bazei către Dinu Pescariu prin negociere directă, exact aşa cum prevedea planul întocmit în urmă cu zece ani. Să nu uităm că în aceste zile tocmai se derulează un ambiţios program al guvernului, prin care RAAPPS este silită să vândă cât mai mult din activele pe care le deţine. Afacerea „Baza Cutezătorii” s-ar putea înscrie de minune în acest program.