Specialiştii în toxicologie susţin că dioxina din carne devină extrem de periculoasă pentru sănătatea omului doar dacă produsul este intens contaminat sau în cazul în care consumul este masiv şi pe perioadă îndelungată. Acad. prof. dr. Victor Voicu, specialist în toxicologie, susţine că, în general, “carnea ar trebui să fie îngrozitor de contaminată cu dioxină ca un om să păţească ceva”. Medicii au explicat că simptomele intoxicaţiei cu dioxină sînt iritaţia ochilor, a pielii şi a căilor respiratorii, ameţeală şi greaţă. De asemenea, pe termen lung, pot apărea toxicitate hepatică şi erupţii veziculare. Surse de contaminare pentru om sînt, prin grăsimea conţinută, laptele, carnea de vită, carnea de porc. Potrivit specialiştilor, în cazul dioxinei, există un fenomen de bioacumulare, iar timpul de înjumătăţire la om este de opt ani. Potrivit normelor europene, în ceea ce priveşte conţinutul maxim permis în alimente a unor contaminanţi, doza de dioxină tolerabilă pe săptămînă este de un echivalent toxic de 14 pg/KgC. Directorul Institutului Naţional de Cercetări Alimentare (INCA), Gheorghe Mencinicopschi, a explicat că “dioxina este una dintre cele mai rezistente substanţe existente în ciclul alimentar, iar cantitatea acesteia nu se poate reduce prin procesarea cărnii contaminate”. De asemenea, Mencinicopschi a precizat că dioxina, odată ce a fost îngurgitată, nu se poate elimina. Directorul INCA a adăugat că dioxina poate duce la tulburări neurologice, poate afecta sistemul de reproducere ducînd la infertilitate, poate cauza cancer şi poate pătrunde prin placentă, afectînd fătul.

Dioxina nu se distruge prin preparare termică sau îngheţare

La rîndul lor, specialişti ai Institutului de Sănătate Publică (ISP) Bucureşti susţin că substanţă chimică nu se distruge prin preparare termică sau îngheţare. Medicul Camelia Pîrvu, de la ISP, a declarat că dioxina se găseşte în aer, apă şi în alimente. În mediu, această substanţă rezultă din poluarea industrială, deci poate fi găsită în zonele cu o industrie puternică, dar şi din arderea combustibilului, cum ar fi cărbune, petrol, lemn, dar şi fumul de ţigară. În zonele puternic industrializate, riscul de contaminare cu dioxină la animale este mai mare, întrucît acestea consumă iarbă sau vegetaţia din zone poluate. “Noi nu ştim dacă alimentele pe care le consumăm conţin dioxină şi în ce cantitate pentru că nu există teste care să stabilească dacă această substanţă există în produsele alimentare”, a precizat medicul. Aceasta a mai spus că nu ştie în ce măsură în aerul din Bucureşti există dioxină, dar cu certitudine în zonele industriale cantitatea de substanţă poate atinge cote anormale. Potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), “dioxinele apar dintr-o multitudine de surse naturale, cum ar fi arderea pădurilor şi ierburilor, erupţiile vulcanice, ce contribuie la creşterea nivelului de dioxine în mediul ambiant”. ANSVSA a mai precizat că, datorită faptului că sînt atît de răspîndite în mediul înconjurător, dioxinele sînt prezente inclusiv în organismul uman. Specialiştii ANSVSA mai susţin că cea mai întîlnită problemă legată de sănătate este acneea severă, care se manifestă prin leziuni care apar în special la nivelul feţei şi părţii superioare a corpului. Alte efecte ale expunerii la o cantitate mare de dioxină sînt iritaţii ale pielii, creşterea excesivă a părului pe corp, depigmenarea, deteriorarea lobului mijlociu al ficatului. Una din preocupările cele mai importante în ceea ce priveşte efectele dioxinelor asupra organismului uman este apariţia cancerului la adulţi. În urma studiilor efectuate pe animale, privind expunerea la niveluri scăzute de dioxine pe o perioadă îndelungată de timp, s-a concluzionat că pot declanşa efecte negative în ceea ce priveşte dezvoltarea şi reproducerea.