După ce Departamentul de Stat a renunţat la atribuirea unor funcţii pe bază de voluntariat, din cauza numărului din ce în ce mai mare de posturi rămase neocupate, diplomaţii americani care refuză să accepte misiuni în Irak sînt ameninţaţi să fie daţi afară. Pînă în prezent, posturile din cadrul ambasadei americane se ocupau pe bază de voluntariat. Însă din cele 250 oferite pentru vara anului 2008, 50 sînt încă vacante. Între 200 şi 300 de diplomaţi calificaţi drept potenţiali candidaţi vor primi azi o scrisoare prin care li se ordonă să îşi depună candidatura pentru funcţii în cadrul ambasadei de la Bagdad. Aceştia au la dispoziţie un termen de zece zile lucrătoare pentru a răspunde în scris conducerii Departamentului de Stat, iar dacă după acest termen mai rămîn posturi neocupate, o comisie va face numiri din oficiu. Din cei 6.000 de angajaţi din prezent ai ambasadei americane la Bagdad, doar 200 sînt diplomaţi americani. Ceilalţi sînt angajaţi irakieni, angajaţi ai unor companii private sau cetăţeni ai unor ţări terţe. Astfel, securitatea Zonei Verzi, perimetru extrem de protejat unde se află ambasada americană şi sediul Guvernului irakian, este asigurată de aliaţi latino-americani ai SUA.

Lipsa de personal indică nivelul minim de popularitate al războiului din Irak. Militanţi pacifişti au demonstrat sîmbătă în zeci de oraşe americane pentru a cere încetarea imediată a războiului din Irak şi sistarea finanţării conflictului de către Congres. Demonstranţii, printre care s-au aflat şi activişti sindicali, au abordat şi subiecte precum armele nucleare şi ceea ce unii privesc drept riscul tot mai mare al unei intervenţii militare în Iran.

Situaţia din Irak este departe de a fi îmbietoare. Duminică, 11 şefi de trib sunniţi din regiunea Baaquba, capitala provinciei Diyala, au fost răpiţi la Bagdad, după o reuniune cu reprezentanţi ai premierului Nuri al-Maliki. Provincia Diyala este teatrul eforturilor comandamentului american de a mobiliza triburile locale şi comunităţile sunnite pentru a lupta împotriva grupărilor extremiste, în special a celulelor afiliate al-Qaida din Irak. Tot ieri, un atentat sinucigaş înregistrat la Kirkuk s-a soldat cu moartea a cel puţin şapte de persone şi rănirea altor 25. Totuşi, în primele patru săptămîni ale lunii octombrie, bilanţul atacurilor comise asupra civililor şi forţelor de securitate irakiene a atins nivelul său cel mai scăzut, de la explozia violenţelor interconfesionale din această ţară, în februarie 2006. 285 de civili şi membri ai forţelor irakiene de securitate au fost ucişi în violenţe, potrivit cifrelor furnizate de trei ministere: de Interne, al Apărării şi al Sănătăţii. Aceste cifre nu includ victimele de partea americanilor sau bilanţul insurgenţilor ucişi în operaţiunile militare americane sau irakiene.