Dacă diplomele universităţilor acreditate sînt recunoscute la nivel european, nu acelaşi lucru se poate spune despre liceele româneşti. Examenul de bacalaureat nu este recunoscut la nivel european, astfel că absolvenţii români de liceu care vor să studieze în străinătate trebuie să dea din nou toate examenele de competenţă specifică pentru care au obţinut o dată nota de trecere în România. Motivul acestei stări de neacceptat se află între zidurile Ministerului Educaţiei, care susţine că nu găseşte un milion şi jumătate de euro pentru a acredita liceele româneşti la standardele bacalaureatului internaţional. Iniţiativa aceasta i-ar scuti pe elevi de testele specifice de limbă sau de testele multidisciplinare pentru care părinţii trebuie să plătească sume serioase şi pentru care elevii au nevoie de multe ore suplimentare de pregătire. Mai mult decît atît, pentru elevii care vor să se pregătească în spaţiul internaţional, pe lîngă testele aferente, se cere şi ca bacalaureatul român să fie luat cu cel puţin nota 8. În prezent, bacalaureatul internaţional poate fi organizat în peste 2.000 de licee din 125 de ţări. Singura instituţie din România care poate organiza acest bacalaureat este Şcoala Americană. Circuitul este însă închis şi doar elevi ai şcolii se pot înscrie la examen. „Noi aşteptăm cadrul legal care să ne permită să emitem metodologii pentru proiectele de finanţare. Ideea este foarte bună şi ar salva într-adevăr mult timp şi mulţi bani, atît din partea elevilor, cît şi a părinţilor şi chiar a profesorilor. În momentul în care ministrul Educaţiei va emite Ordinul prin care să ceară inspectoratelor pregătirea documentării pentru instituţiile care ar putea susţine un bacalaureat internaţional, noi ne vom conforma”, a declarat inspectorul şcolar general al ISJ Constanţa, prof. Narcis Amza.

Acreditarea unui liceu costă 8.850 de dolari

Reprezentanţii MEdCT afirmă că, pentru a acredita o instituţie de învăţămînt în vederea susţinerii bacalaureatului internaţional, este nevoie de 8.850 de dolari pe an. „Dat fiind specificul programelor bacalaureatului internaţional, eu recomand introducerea acestora în cîte un liceu reprezentativ din fiecare municipiu resedinţă de judeţ şi în 6-8 unităţi şcolare din municipiul Bucureşti“, a propus Marian Stas, preşedintele fundaţiei educaţionale CODECS România. În primii trei ani, statul ar trebui să investească aproape 500.000 de euro pe an. În această perioadă, liceele îşi pot găsi orice surse alternative de finanţare. „Dacă acest program va fi adoptat ca pilot sau la nivel naţional, el va trebui să fie accesibil tuturor păturilor sociale, în conformitate cu principiile privind egalitatea de şanse. Aşa că sursele de finanţare pot fi primite de oriunde, numai de la elevi nu“, avertizează preşedintele Consiliului Tinerilor din România, Bianca Neşiu-Bedreag. Anul acesta, la Tîrgul Universitar Internaţional din România (RIUF), peste şapte mii de absolvenţi români s-au arătat interesaţi să urmeze cursurile unei universităţi străine. Potrivit unui sondaj organizat la RIUF, 44% din elevi se bazează pe burse guvernamentale, iar 33% vor să muncească în timpul studiilor pentru a se putea întreţine la facultate.