Liderii NATO, reuniţi la summit-ul de la Riga, au adoptat, miercuri, o directivă politică globală, care vizează să orienteze adaptarea armatelor aliate la noile ameninţări. Documentul de şapte pagini a fost aprobat mai întîi de miniştrii Apărării, în cursul acestui an. Textul, care trebuie revizuit în mod periodic, este format din patru părţi. El tratează mai întîi contextul strategic descris de NATO în 1999, care, în mare, rămîne valid. "Terorismul, care este tot mai prezent la nivel mondial şi din ce în ce mai violent, precum şi proliferarea armelor de distrugere în masă, constituie principalele ameninţări pentru Alianţă în următorii 10-15 ani", subliniază documentul. "Instabilitatea cauzată de statele care încalcă legislaţia internaţională, disponibilitatea din ce în ce mai mare de armamente clasice perfecţionate, utilizarea nefastă a tehnologiilor emergente şi întreruperea fluxului de aprovizionare cu resurse vitale, au toate şansele să reprezinte riscurile principale pentru Alianţă, pe parcursul acestei perioade, se arată în document".

Un al doilea capitol, intitulat "Implicaţii pentru Alianţă", subliniază că "apărarea colectivă rămîne obiectivul central al NATO, însă este necesară o adaptare la noile condiţii, oferind o atenţie specială ameninţărilor de terorism şi armelor de distrugere în masă". Cea de-a treia parte se referă la "directivele pentru nevoile Alianţei", care preconizează disponibilitatea de forţe ce vor putea fi desfăşurate şi dotate cu proiectile, de preferinţă combinate, terestre-aeriene-navale şi capabile să evolueze în zone geografice în care se înregistrează condiţii climatice dificile. Noua Forţă de Reacţie Rapidă este "un instrument militar fundamental pentru a sprijini NATO, precum şi un catalizator pentru transformările ulterioare". Ultima parte aminteşte crearea în februarie 2006 a unui "mecanism de gestiune" pentru realizarea acestei directive politice.

Summit-ul este unul istoric din punctul de vedere al locului desfăşurării, o fostă republică sovietică, precum şi din punctul de vedere al agendei. Securitatea energetică şi trimiterea de trupe în Afganistan, unde situaţia se agravează în fiecare zi, au fost temele principale ale reuniunii. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu a ajuns la summit-ul NATO de la Riga. Kremlinul a invocat probleme de organizare privind dineul informal găzduit de preşedintele leton, Vaira Vike-Freiberga.

Noi invitaţii de aderare în 2008

NATO a anunţat, miercuri, că intenţionează ca în anul 2008 să invite şi alte ţări să adere la organizaţie. Liderii NATO nu au nominalizat nicio ţară, dar au felicitat statele candidate din Balcani, Albania, Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pentru progresele realizate în vederea integrării în Alianţă. De asemenea, NATO a invitat Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru, foste republici iugoslave, să se alăture programului de preaderare Parteneriat pentru Pace, ce constituie primul nivel de dialog instituţional cu Alianţa. NATO a cerut Serbiei şi Bosniei-Herţegovina să coopereze pe deplin cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie.

Procurorul Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, Carla del Ponte, "regretă" invitaţia adresată de NATO Serbiei, Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului în vederea aderării la Parteneriatul pentru Pace, a anunţat, miercuri, purtătorul său de cuvînt.

Reguli mai puţin stricte pentru trupele din Afganistan

Liderii statelor membre NATO au decis că peste 75% dintre cei 32.000 de militari ai Alianţei mobilizaţi în Afganistan vor putea fi transferaţi mai uşor în zonele unde este nevoie de intervenţia lor pentru menţinerea securităţii. Liderii Alianţei au decis să renunţe la regulile stricte care interziceau deplasarea trupelor în orice zonă din Afganistan, permiţînd astfel transferarea imediată a militarilor în orice regiune în care este nevoie de intervenţia lor.

Trupele sub comanda NATO au întîmpinat o puternică rezistenţă, în ultimele luni, din partea militanţilor Taliban, mai ales în sudul Afganistanului, dar mai multe state care au trupe în alte zone au refuzat să le trimită în regiunile unde au loc ciocniri dese cu insurgenţii. Comandanţii militari ai NATO au cerut suplimentarea cu 2.500 de militari a efectivelor din Afganistan, unele surse precizînd că liderii statelor membre ar fi acceptat deja acest lucru la un dineu organizat marţi seara.