Subfinanţarea din Educaţie este vizibilă în multe aspecte din învăţământul românesc. Pe de o parte, o problemă ce trenează de multă vreme şi pare că nu se va rezolva niciodată este reprezentată de sumele acordate de la bugetul statului unui sector atât de important. Directorii unităţilor de învăţământ spun că banii sunt insuficienţi pentru a asigura funcţionarea la capacitate maximă a şcolilor sau liceelor, astfel că apelează la sprijinul autorităţilor locale. Pe de altă parte, conducerile unităţilor de învăţământ se implică prea puţin în accesarea fondurilor europene, fie din necunoştinţă, fie din indiferenţă, deşi specialiştii spun că banii de la comunitatea europeană sunt soluţia pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ, în condiţiile date. Importanţa accesării fondurilor UE a fost punctată şi de preşedintele Comisiei de Învăţământ, Tineret şi Sport din Senatul României, prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, prezentă ieri, la Constanţa, la Consfătuirea inspectorilor pentru management educaţional şi dezvoltare instituţională, derulată în perioada 16 -18 octombrie. La eveniment participă 50 de inspectori din ţară. Cu această ocazie a fost lansat şi cel de-al doilea număr al revistei directorilor unităţilor şcolare din judeţul Constanţa, „Dialoguri manageriale”.

EXEMPLUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE „Trebuie să lucraţi sub deviza „Nicio şcoală fără un proiect pe fonduri europene“. Este şansa de a aduce în şcoală mai multe resurse. Dacă noi, profesorii, nu ne ocupăm de absorbţia fondurilor europene, atunci cine?! Dacă şcoala nu are nevoie de aceste resurse, atunci care altă instituţie are mai mare nevoie?! Şcoala este eligibilă indiferent de rangul ei”, este mesajul prof. univ. dr. Andronescu. Ea a dat exemplul Universităţii Politehnice din Bucureşti, pe care o conduce, menţionând că, poate, dacă nu ar fi scris proiecte pe fonduri europene, aceasta ar fi trebuit să tragă obloanele demult. Banii au ajutat universitatea să crească „producţia ştiinţifică şi vizibilitatea internaţională, poziţia în clasamentele internaţionale”. „Am adus resurse de două ori cât a fost bugetul pe care l-am primit prin Legea bugetului. Fără ele, Politehnica ar fi fost în altă parte, şi nu doar ea”, a admis fostul ministru.

ŞCOALĂ „POLITIZATĂ” Bugetul unei instituţii de învăţământ este manageriat de conducerea şcolii, care are rolul de a face toate demersurile astfel încât activităţile şcolii să nu aibă de suferit din pricina lipsei banilor. Un criteriu pentru ca activitatea să se deruleze fără niciun fel de suspiciune din exterior este depolitizarea şcolilor, aceasta fiind şi una dintre solicitările sindicatelor din învăţământ. Andronescu recunoaşte că Educaţia a ajuns în situaţia de a fi arătată cu degetul, că directorii sunt numiţi pe criterii politice, şi tocmai de aceea a spus că este nevoie de un cadru legislativ adecvat. „Eu sunt adepta creşterii autonomiei şcolilor, autonomiei profesorilor, dar cu asumarea responsabilităţii publice”, a spus fostul ministru, oferind exemplul universităţilor unde rectorii sunt aleşi prin organizarea unor alegeri interne. „Dacă ar fi să modificăm legea până când se deschid concursurile pentru directori, soluţia ar putea fi ca directorul să fie ales de Consiliul Profesoral. Nu este cel mai „comod” pentru comunitatea dascălilor din şcoala respectivă? Directorul trebuie să îşi propună un plan managerial şi obiective de performanţă. Cum vă explicaţi că trei ani la rând nu promovează niciun elev şi acolo nu se întâmplă nimic? Acolo avem o problemă. Trebuie să identificăm şi să o rezolvăm”, a punctat profesorul universitar. La Constanţa, iniţiativa fostului ministru s-a aplicat în formă-pilot în câteva şcoli, unde directorul s-a ales prin votul Consiliului Profesoral. „Constanţa este unul dintre oraşele unde am dat decizia de a se numi un director după ce mai întâi s-a supus votului în cadrul Consiliului Profesoral. Am respectat întocmai şi opinia profesorilor”, a declarat inspectorul general şcolar din cadrul ISJ, prof. dr. Răducu Popescu. În altă ordine de idei, fostul ministru a spus că legea trebuie să dea şi pârghiile necesare pentru schimbarea directorilor în situaţia în care aceştia nu-şi respectă planul managerial.

Constanţa, exemplu de bună practică

La Consfătuirea inspectorilor pentru management educaţional şi dezvoltare instituţională, judeţul Constanţa a fost dat exemplu de bună practică datorită colaborării dintre director, ISJ şi Primăria Constanţa. Viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, a venit, ieri, să le vorbească inspectorilor din ţară prezenţi la eveniment despre colaborarea dintre instituţii. El a punctat că, odată ce şcolile au dobândit personalitate juridică, directorii s-au trezit cu tot felul de activităţi pe cap, diferite de cele de care se ocupau înainte ca şcoala să devină autonomă. „Rolul sistemului de audit, rolul controlului intern, ce are ca obiectiv controlul financiar, trebuie să fie unul de îndrumare către managerii de şcoli şi apoi de control. N-au cum să acopere întreaga plajă de activităţi, pentru că nu au experienţă. Vrem să le punem la dispoziţie un mijloc de comunicare, un forum unde să adreseze întrebări, să primească răspunsuri”, a declarat Făgădău.

A doua ediţie a revistei „Dialoguri manageriale”

În cadrul consfătuirilor inspectorilor pentru management educaţional, a fost lansat şi numărul 2 al revistei „Dialoguri manageriale”, care se adrează managerilor de unităţi şcolare. Cei care au elaborat revista sunt inspectorii de specialitate prof. Liliana Timofte şi prof. Petrică Miu. Documentul este un mod prin care managerii şcolari să îşi poată împărtăşi experienţele şi să poată scrie despre buna practică managerială din şcoli. „Sperăm ca revista să fie din ce în ce mai bună şi să răspundă exigenţelor nevoilor colegilor din şcoli”, a declarat prof. Liliana Timofte. La rândul său, prof. Petrică Miu a declarat că, odată ce şcolile au căpătat personalitate juridică, există eficienţă mai bună atât în plan educativ, cât şi în plan administrativ. Atât la lansarea numărului 2 al revistei, cât şi în cadrul consfătuirilor, a fost prezent şi consilierul superior din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, conf. univ. dr. Gheorghe Felea. El a declarat că inspectorii de la Constanţa au identificat şcoli-resursă, adică şcoli care pot ajuta unităţile care se descurcă mai greu cu managementul, prin intermediul unui transfer de bune practici.