Oficiul federal pentru Antidiscriminare dezvăluie persistenţa unor prejudecăţi adânci şi un rasism latent vizând rromii şi populaţia sinti din Germania. Guvernul a prezentat un proiect de lege privind combaterea eficientă a abuzurilor în domeniul social, având în vizor persoane din România şi Bulgaria. Numărul acestora se cifrează la 60.000. Studiul intitulat „Între indiferență și respingere - atitudinile populației față de sinti și roma” a fost elaborat de Centrul pentru Studiul Antisemitismului din Berlin şi Institutul pentru Studierea prejudecăţilor şi conflictelor. O treime din populaţia Germaniei declară că nu şi-ar dori un vecin rrom sau sinti. Din studiul amintit mai rezultă că fiecare al treilea german antipatizează această minoritate, pe care deseori o asociază cu persoanele care cer azil politic. Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi pentru acest studiu nu realizează că membri ai populaţiei sinti se află de cel puţin 700 de ani pe teritoriul Germaniei, fiind recunoscuți astăzi oficial ca o minoritate naţională (alături de sorbi şi danezi). Directoarea Oficiului pentru Antidiscriminare a calificat rezultatele studiului drept „o ruşine” şi a lansat un apel către politicieni şi societatea germană de a combate fenomenul îngrijorător al „anti-ţiganismului”.

Într-un comentariu pe marginea studiului, publicat de ziarul „Neue Osnabrücker Zeitung”, se reliefează persistenţa unor prejudecăţi şi faptul că, în percepţia a milioane de germani, rromii sunt o categorie suspectă de oameni, care nu este acceptată ca pe vremurile de tristă amintire - de dinaintea anului 1945. Imaginea străinului ostil, notează acelaşi comentator, se poate transforma uşor în xenofobie militantă şi violentă. Studiul trebuie privit, în consecinţă, ca un semnal de alarmă destinat trezirii forţelor sociale relevante: politicieni, cadre didactice, preoţi şi jurnalişti - chemaţi cu toţii să contribuie activ la depăşirea şi combaterea credibilă a prejudecăţilor tradiţionale şi a rasismului latent.

Rezultatele studiului mai reflectă şi dezbaterea ultimilor ani privind aşa-numita „migraţie a săracilor” din Răsărit, vizate fiind două ţări: România şi Bulgaria.