Cel de-al treilea Forum Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, la care au fost invitați și reprezentanți ai CN Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța, va avea loc la Viena, în perioada 26 - 27 iunie. Forumul este organizat de Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului de Integrare Europeană și Afaceri Externe din Austria și al Primăriei orașului Viena. Evenimentul se desfășoară cu tema ”We grow together - together we grow” și va reuni reprezentanți din sfera politică, a serviciilor publice, societății civile și a afacerilor. Potrivit reprezentanților CNAPM, temele de discuție au scopul de a găsi soluții pentru sporirea prosperității și incluziunii sociale în regiune. În cadrul manifestării, reprezentanți din 14 țări vor discuta și decide asupra celor mai bune soluții pentru asigurarea unui viitor prosper al Regiunii Dunării. Forumul se va desfășura pe parcursul a două zile și cuprinde discuții pe tema potențialului Dunării, a strategiei pentru o piață a muncii mai activă, a proiectelor legate de Dunăre. În cadrul forumului, Jose Palma Andres, de la Directoratul General pentru Politica Regională și Urbană al CE, va prezenta un raport al CE cu tema ”Concepte de guvernare pentru implementarea strategiilor macro-regionale”. Miniștrii Afacerilor Externe ai țărilor care sunt parte în Strategia Dunării vor adopta Declarația de la Viena, referitoare la guvernarea Regiunii Dunării. În altă ordine de idei, de şase ani, România este implicată în discuţii privind o strategie de dezvoltare pentru Regiunea Dunării, alături de celelalte state riverane, pentru care UE va acorda finanţare. Totul pare foarte frumos ca proiect, însă banii întârzie să apară şi nu se face nimic concret. În urmă cu ceva timp, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, spunea că strategia Dunării este un proiect frumos, care nu ar trebui să rămână doar pe hârtie, pentru ca România să evite pe cât posibil fenomenele meteo extreme. ”Trebuie să ne gândim foarte serios, în contextul schimbărilor climatice, la această problemă. Ce facem cu digurile: le construim când se rup sau facem stăvilare fără să le dinamităm? (...) Statistic, ştim cantităţile de precipitaţii şi locurile unde se produc drame”, a spus Sandu. El a precizat că prima propunere este să se facă o analiză foarte serioasă a solului şi a capacităţii acestuia de absorbţie a precipitaţiilor.