Liderul de la Kremlin a susţinut joi conferinţa sa anuală, abordînd mai multe subiecte, printre care succesiunea prezidenţială, politica energetică a ţării sau economia. Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu foloseşte puternica sa dezvoltare economică în scopuri politice. Totuşi, îi surîde ideea creării unui "OPEC al gazului" alături de Iran şi alţi mari producători de gaz. Totodată, preşedintele rus a avertizat Bulgaria şi Grecia că, dacă nu vor intensifica negocierile pentru construirea unei conducte petroliere în Balcani, Rusia va căuta alte rute de export. Proiectul, în valoare de 700 de milioane de euro şi discutat de cele trei părţi de circa zece ani, are rolul de a înfiinţa o rută alternativă de transport al petrolului rusesc către zona mediteraneană, pentru a ocoli strîmtoarea Bosfor, foarte aglomerată. Conducta, cu o capacitate maximă de transport de 200.000 de barili de petrol pe zi, va lega portul bulgar Burgas, de la Marea Neagră de portul elen Alexandroupolis, de la Marea Egee. Cele trei ţări nu au reuşit, de-a lungul anilor, să stabilească cine va construi conducta, cine va avea drept de proprietate asupra terminalelor şi care vor fi taxele de tranzit. Companiile Transneft, Rosneft şi Gazprom Neft, parte a grupului Gazprom, vor avea cote egale din participaţia de 51% deţinută de Rusia la proiect, iar Grecia şi Bulgaria vor controla restul de 49% din acţiuni.

Economia reprezintă un subiect drag preşedintelui rus, care a promis continuarea creşterii pe anul 2006, de pînă la 6,7 - 6,9 procente. Acesta se mîndreşte cu o creştere a preţurilor cu nouă procente în 2006, fiind pentru prima dată în istoria Rusiei cînd nivelul inflaţiei a fost sub zece procente. În momentul în care a devenit preşedinte, în 1999, acesta moştenise o inflaţie de 36,5%. Producţia internă a ţării a atins, anul trecut, valoarea de o mie de miliarde de dolari, propulsînd Rusia în primele zece economii din lume.

În faţa a peste 1.000 de jurnalişti ruşi şi străini, Vladimir Putin a declarat că nu intenţionează să numească un succesor la funcţia de şef al statului, promiţînd că aspiranţii se vor lupta democratic pentru şefia Rusiei. Transmis în direct de două canale de televiziune naţionale, discursul reprezintă o ocazie pentru Vladimir Putin de a-şi promova imaginea şifonată de criza gazului natural, provocată de dezacordurile cu foste state sovietice. Preşedintele rus a insistat, joi, că doreşte în continuare să creeze o uniune cu Belarusul, în pofida disputei de la începutul anului. Acesta a invocat chiar şi posibilitatea ca Rusia să renunţe la moneda naţională pentru a realiza acest obiectiv.

Imaginea liderului de la Kremlin a avut de suferit şi în urma unor asasinate ce au vizat oponenţi ai săi, fie din rîndurile presei, mediului de afaceri sau disidenţilor. Acesta a promis că Rusia va face tot posibilul pentru a-i proteja pe jurnalişti, răspunzînd la o întrebare referitoare la asasinarea ziaristei Anna Politkovskaia, la Moscova, în octombrie anul trecut. Vladimir Putin nu s-a sfiit să răspundă şi la o întrebare referitoare la asasinarea fostului spion rus Alexandr Litvinenko. "Numai ancheta poate spune cine se află în spatele acestor asasinate şi mai ales tribunalul care va lua decizia finală", a conchis acesta.