Centrul de Coordonare şi Monitorizare a Implementării Acordului de Acces (CCMIA), din cadrul Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare, a organizat, în perioada 11-13 mai, la Palatul Cercului Militar Naţional din Bucureşti şi în baza militară americană de la M. Kogălniceanu, reuniunea Comitetului Mixt Româno-American pentru implementarea prevederilor Legii nr. 268 din 29 iunie 2006 care se referă la \"Acordul dintre România şi SUA privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României\". Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru Politica de Apărare şi Planificare, Viorel Oancea, şi a inclus reprezentanţi ai Ministerului Apărării (MAp) şi ai Ministerului Afacerilor Externe. Delegaţia SUA a fost condusă de gen. Mr. Paul Schaefer, directorul pentru Strategii, Politici şi Evaluări din cadrul Comandamentului SUA din Europa (EUCOM) şi a inclus reprezentanţi din cadrul Comandamentului Forţelor Terestre şi Aeriene SUA în Europa (USAREUR şi USAFE), precum şi ai ambasadei SUA la Bucureşti. Discuţiile reprezentanţilor celor două armate au vizat stadiul implementării Acordului de Acces dintre România şi SUA şi exerciţiile comune româno - americane ce urmează să se desfăşoare în acest an în „facilităţile şi zona mai largă de manevră” din judeţele Tulcea şi Constanţa. Un alt subiect abordat l-a constituit elaborarea unui nou aranjament de implementare referitor la managementul urgenţelor civile şi protecţiei NBC (antinucleară, antichimică şi antibacteriologică), precum şi stadiul lucrărilor de construcţie a Forward Operating Site, facilităţile de încartiruire ale personalului prezent în Centrul Administrativ Mihail Kogălniceanu.

Baza americană de la Mihail Kogălniceanu, izolată de ochii populaţiei!

În ciuda faptului că desfăşurarea unor activităţi militare ale unei armate străine pe teritoriul judeţelui Constanţa presupune, în semn de respect faţă de cetăţeni, o informare publică asupra acestor operaţiuni, în mod repetat, unii angajaţi ai MAp au ignorat cu bună ştiinţă această obligaţie pe care o aveau faţă de societatea civilă. Această atitudine antidemocratică încearcă să fie acoperită cu o metodă militaristă, prin trimiterea unor informaţii incomplete, vagi şi laudative, prin intermediul site-ului armatei sau al unor agenţii de presă astfel încît jurnaliştii să nu aibă posibilitatea de a verifica certitudinea informaţiilor şi nici de a pune întrebări reprezentanţilor militari. Deşi practica angajaţilor MAp din baza de la Mihail Kogălniceanu de a nu asigura transparenţa a fost semnalată în repetate rînduri în presa locală constănţeană, se pare că cei aflaţi în conducerea ministerului se complac, prin lipsa de reacţie, în această situaţie care poate avea două interpretări. Prima suspiciune ar putea fi justificată prin incompetenţa şi indiferenţa celor plătiţi special, chiar şi în aceste vremuri de reduceri de buget şi personal, să asigure relaţia cu societatea civilă, cea care, de altfel, umple buzunarele armatei. A doua, şi cea mai nefericită, este varianta în care slugărnicia unor angajaţi ai armatei, care, ignorînd obligaţia prioritară faţă de proprii cetăţeni, izolează activităţile militarilor americani pe teritoriul României, din motive obscure şi care ar putea să justifice suspiciunile presei internaţionale faţă de presupuse activităţi ilegale ale militarilor americani staţionaţi în zonă. Precizăm că singurele comunicate trimise indirect presei române, prin fax sau e-mail către agenţiile de presă, din partea angajaţilor menţionaţi se referă la zugrăvirea unor cabinete medicale de către militarii americani, activităţi ce urmăresc un scop propagandistic şi care, prin modul stupid de mediatizare, produc un real deserviciu militarilor străini care se implică în acţiuni umanitare, de altfel lăudabile, în Constanţa.